2. mishima - a life in four chapters (1985, regia: paul schrader) sau ,,rusinea" de a fi gay

citeam eu ce citeam kawabata si ma intorceam in pauze la net: ce e cu mishima, e vreo legatura intre cele doua sinucideri sau e doar amanunt doar pt a retine atentia ( in cazul meu , cu succes). gasit eu ca intr-adevar, cei doi ani care despart sinuciderea lui mishima de a lui kawabata au fost marcati de nenumarate cosmare in care ii aparea prietenul - mishima, ca sinuciderea lui kawabata este discutabila, ca familia ar vrea sa para ca e un accident ( care familie nu ar vrea?), dar cum sa sustii ca e un accident cand un om moare astupand gura de esapament si inchizandu-se in garaj? Motivul iar e discutabil: ca ar fi murit pt ca era f bolnav( avea 73 de ani). Kawabata a castigat premiul nobel, fiind propus la initiativa lui mishima. Si uite asa m-am intors tot la mishima. Comandat de pe net prima lui carte care mi-a atras atentia, intamplator si prima carte a lui - ,,confesiunile unei masti". Si pt ca urma sa mai dureze, in pauze iar cautat mishima.
Eh si din cautare in cautare, aflat eu ca mishima era homosexual, ca incerca sa isi controleze aceasta pornire, evidenta chiar din prima carte in care e vorba despre copilaria sa, citit despre semnificatia sf sebastian in literatura gay , nu doar al lui mishima, deci chiar asteptam cu nerabdare cartea. Dar pt iar stiam ca dureaza dat eu search mishima - homosexualitate si uite asa aflat de filmul acela. Laudat de multi.
paul schrader e cunoscut mai mult ca scenarist al lui scorsese ( raging bull, taxi driver). Acesta este cel mai important si primul sau film in calitate de regizor. Subiectul era interesant am zis. L-a ales sigur pt ca ar fi atras publicul. Era bun ca subiect pt un film de debut. Dar e mai mult aici. Co-scenarist e fratele regizorului, un specialist in literatura si cultura japoneza, se pare, leonard schrader.
Filmul e o biografie a lui mishima pornind de la cartile acestuia. Cartile lui oricum sunt narate la persoana I si contin multe elemente biografice ale autorului. Oare? Aceasta e miza filmului. cea mai buna recenzie a acestui film si de altfel singurul comentariu despre homosexualitatea lui mishima am gasit-o aici. later edit :o sa gasiti acolo o trimitere catre homosexualitatea reprimata a lui mishima, homosexualitate pe care a incercat intai sa o stapaneasca recurgand la creatie si apoi, pt ca nu a avut succes ( vezi scena din barul de gay, vezi - pe net- marturii ale unui scriitor contemporan), recurgand la educarea militara a corpului. sinuciderea lui poate fi atunci interpretata si ca un esec in incercarea de a-si tine sub control aceasta pornire pe care o considera rusinoasa ( o scapare a animalului de sub control). e totusi evidenta atractia lui fata de corpul unui barbat inca din copilarie (cand pornirea era naturala si nu o asocia cu ,,mizeria") - scena din ,,confesiunile unei masti"
firul central al naratiunii din film este explicarea gestului final al acestui scriitor f apreciat de contemporani. Cum poti explica de ce un scriitor aflat la apogeu, isi alcatuieste din discipolii sai o armata necombatanta, ocupa - aici nu am inteles f bine - sediul al ministerului apararii ( am inteles corect? Mi se pare totusi absurd. Chiar asa usor se putea intra acolo?). intra practic impreuna cu 4 elevi-discipoli intr-un comandament de pregatire militara de pe muntele fiji, il ia ostatic pe comandantul general si cere -ca sa nu il elibereze pe acesta- sa poata tine un discurs in fata unui intreg regimentul. Faptele acestea sunt adevarate. Sunt reconstituiri ale martorilor care au asistat la intamplare, sunt marturii ale zecilor de soldati aflati acolo. Sunt informatii care au scandalizat intreaga lume atunci si care au ocupat mult timp prima pagina a ziarelor.
Ce apare in film? Mi s-a parut atunci ca mishima era - cum sa spun - si inaltator prin absurdul gestului sau, si demn de mila pt ca isi inchipuia ca printr-un discurs, prin puterea cuvantului poate schimba cursul unei societati. Vorbim aici de japonia invinsa dupa al doilea razboi, despre capitalizarea rapida a societatii, despre pierderea valorilor care defineau aceasta lume. Pt asa ceva a pledat mishima in fata unui intreg regimentul, in fata intregii lumi.
Ce a urmat? Bineinteles ca nu si-a atins scopul, bineinteles ca el tipa de pe acoperisul comandamentului central si soldatii il huiduiau. Nici nu spera ca va avea succes. Si-a facut seppuku, harakiri sau cum s-o numi in terminologia lor. Si asta ar fi fost pana la urma alegerea sa, deliberata, planuita inca dinainte sa intre in asezarea militara.
Dar tinerii aceia? Aici am avut eu probleme si pt mine nu a fost in regula.
Da, mishima si-a atins scopul, a atras atentia asupra a ce vroia el sa atraga atentia, oh, nu e ceva asa de inaltator cum parea, dar asta am inteles abia citidu-i cartea.
*Familia lui mishima a incercat sa opreasca distribuirea filmului in japonia.later edit: si nu din cauza perspectivei asupra sinuciderii acestuia. nu, aceasta parte centrala in film e tratata cu obietivitate, bazandu-se pe documentele epocii, chia as putea spune contribuind la transformarea lui mishima intr-un idol pentru adolescentii confuzi. nu, ce a deranjat familia au fost pasajele scurte din film care - se spune in articolul citat - au trecut cu greu netaiate la montaj. familia lui mishima incearca cu disperare sa nege orice tendinta homosexuala a sotului/tatalui .orice trimitere in acest sens e considerata o intinare a memoriei acestuia si amenintata cu procesul. iar idolii lui mishima ameninta cu boicotul.
** imaginile filmate - imagini- document
his life became the ultimate expression of his art - asta e sloganul trailerului si am vazut ca mishima-sinucigasul are inca foarte multi admiratori , trist, caci ... dar hai sa nu anticipez.
** am adaugat later edit pt am considerat ca in supararea mea cea mare pe acest scriitor am pierdut din vedere care era chiar scopul acestei postari si a intregului ciclu kawabata-mishima (daca se poate numi ciclu): presupusa relatie dintre cei doi. nu am aflat nimic, nu cred ca mi-am atins scopul. tot ce am spus chiar si prin acest later edit sunt supozitii, ale mele, ale autorului acelui articol ( desi da, exista cartile - dar cartile sunt fictiune, exista dovezi - dar si scandalul legat de acele marturii)