acum 20 de ani ( partea a doua)

in seara de 22, tata mi-a batut la usa si mi-a dat foaie si pix sa ii scriu ,, desteapta-te, romane!". i-am copiat cele patru strofe pe care le gasisem in cartea de romana sau muzica, nu mai stiu exact. la televizor am vazut apoi ca nu stiau manifestantii decat o strofa. poate ca nu aveau fete sa le scrie pe foaie. l-am intrebat daca a folosit foaia, a zis ca am scris prea mult.

stia probabil de la ,, europa libera" de timisoara. mi-a zis ca daca nu iesea nimic, li se spusese acolo ca in seara de 23 sa stinga lumina la ora 8 fix. mama nu prea era de acord cu tata si ,, europa libera". nu ma lasa in bucatarie. iar daca totusi reuseam sa ma strecor, statea langa mine si imi tot repeta sa nu spun la nimeni.nu intelegeam de unde atata frica. aveam o colega. avea matusa secretara la directorul mare de la uzina 23. clar era filata toata familia. si pe ea o lasa tatal ei sa asculta muzica la ,, europa libera". eu nici nu stiam ca dau si muzica.

frica aceea imi parea absurda. am inteles apoi ca ... matusa mea incercase sa dea la pedagogic si dosarul nu era bun. bunicul era chiabur. om care muncise toata viata sa isi faca o fabricuta in care angaja fosti puscariasi. fotografia cu tuburi din ciment pentru fantani si suprapuse imaginile decupate ale bunicilor. dosarul nu era bun. si traiau cu frica asta.

tata era insa membru de partid. dosar bun - oare? parinti penticostali. dar in tinerete crezuse ca partidul era bun. asa il invatasera la camin. in fiecare duminica, erau dusi la filme de razboi, rusii invingeau nemtii: ,, aliosa, aliosa, nemtii pa ulita, davai pistoletî" si se ridicau apoi toti in picioare, tovarasul invatator dadea tonul. si aplaudau armata eliberatoare. colegii de la uzina ii deschisesera ochii: tu o dai cu pumnul in masa si o sa rezolvi tu toate. radeau de el. cand era mic, se lauda copiilor din mahala ca tatal lui fusese somer.

la radio dadeau si muzica. adica aveau emisiuni de divertisment. duminica la 13. cu glume seci si fragmente de muzica intre. ascultasem de trei ori in reluare emisiunea asta candva ca sa aud un fragment de muzica rock. nu stiu cum se strecurase acolo. dar radioul clar era mai liber. cred ca de atunci mi-a ramas drag: nu exista dimineata fara ceasca de cafea si radio.