sordid lives - filmul si serialul ( intre dehomosexualizare si bigudilizare)

serialul este din 2000 - serialul l-am vazut intai desi in intentia mea era sa vad filmul. Amuzant, distractiv. Ceva gen ,,steel magnolias", doar ca avem si personaj travi si personaj gay. Sordid lives duc mai curand persoanele straight din film. In centru sunt cele trei surori. Actiunea se petrece in sud, in texas, intr-un orasel pierdut de lume, de aici si comparatia care mi-a venit cu filmul ,,steel magnolias". Agitatia multa asa cum ne asteptam, drame de provincie. Cel mai mult mi-a placut sora cea mai mare, cu faţă de ciocanitoare, cu o coafura ciudata, gen elvis presley, cu ochelari cat toata faţa si mereu cu o tigare in capatul gurii, in film incercand sa renunte la tigari purtand o banda din cauciuc de care tragea, provocandu-si durere, ca sa isi abata gandul de la tigari ( sincer mi-a trecut prin minte sa incerc si eu metoda asta masochista :D). ea este prietena cu o obeza care are lista cu rugaciuni ce urmeaza ar fi indeplinite in urma legaturii ei stranse cu d-zeu. Pt ca da, am uitat sa va spun ca sunt si baptiste surorile noastre, si biserica devine alt circ, certuri in biserica, certuri cu mortii din catafalc. Oh, ,,gaitele" sunt mici copii pe langa ele.
apoi avem sora mijlocie, imbracata glamor, zici ca mereu merge la nunta, cu parul rosu - o anume nunta de vopsea fiind semnatura ei- cu haine care crapa pe ea desi este destul de corpolenta, genul tipei de 40 de ani care este f deschisa la minte. Ea este liantul cu nepotul gay, cu vecina isterica, cu toate personajele cu probleme din film, cu cantareata bi ( olivia newton - john intr-un rol neasteptat).
Apoi sora cea mai mica si cea mai nesuferita, moralista familiei, plina de bani in urma casatoriei, ingamfata, parasita de sot pt o chelnerita creolle, refuzand sa accepte ca fiul ei este gay.
E amuzant sa le vezi pe surori certandu-se , barfind ( " and you eat with that mouth?"), fumand ca apucatele, luand valium ca pe niste bomboane - aaa si sa nu uitam de mama lor.
Povestea mamei apare doar in serial. Filmul din 2008 e curatat bine de apucaturi proaste. In film , sora cea mai mare incerca sa se lase de tigari. Tigarile deja nu mai dadeau bine la tv. asa ca mama care este nimfomana la 70 de ani si adultera, culcandu-se cu sotul vecinei , mai mic cu 30 de ani, este deja moarta. Murise impiedicandu-se de picioarele de lemn ( de fapt, din fibra de sticla) ale amantului si lovindu-se cu capul de chiuveta camerei de motel unde o comiteau, asta cand nu o faceau in camera de joaca din copilarie a fetelor. Grotesc sau doar amuzant sa vezi o tanti de 70 de ani in calduri rau de tot ?
In film e deja moarta si fetele ei se cearta cu ea in cosciugul deschis, se cearta daca sa o inmormanteze cu capa de vulpe sau nu.
Cele mai sanatoase persoanaje sunt travi si gay-ul. Travi este Brother Boy, leslei jordan, deja specializat in roluri de travi. Crede ca are menirea sa duca mai departe the legacy unei cântareţe country moarte , idolul lui. este intr-un azil pt persoane cu boli nervoase. De 23 de ani. Internat de mama lui. asa ca filmul se va termina cu el spunandu-i mamei moarte: ,, nu credeai ca voi reusi, nu e asa?". Savuroase sunt discutiile lui brother boy cu psiholoaga care vrea sa faca din el un caz celebru de de-homosexualizare care i-ar promova ei cartea, ar duce-o la oprah si ar scoate-o din azilul ala - fundatura in cariera ei. Asa ca psiholoaga se dezbraca si ii cere sa performeze lui travi si el socat nu si nu. Incearca saracul sa coopereze in programul ei de dehomosexualizare, renunta la peruca- adica vine cu ea in timpul sedintelor si o aranjeaza ( tapeaza , bigudilizeaza). Se simte gol si umilit asa, fara peruca. Si chiar e. dar asta e conditia ca sa poata sa isi tina spectacolele in fata celorlalti ,, nebuni".
In serial evadeaza santajand un gardian homofob, in film este eliberat de un vecin care il umilise in copilarie si se simtea acum dator sa isi rascumpere fapta josnica.
Mai e fiul/ nepotul gay care incearca sa isi faca coming-out , care răneşte in jurul lui persoane nevinovate pt ca nu e in stare sa spuna ca este cine este, care schimbase peste 20 de psihologi in 2 ani. Amuzant cand povesteste ce facuse cu iubitul lui si unul din multii psihologi si-o freca excitat de povestirea lui pe sub o perna pusa in poala :D
Mai e vecina care tine sa impartaseasca fanteziile ei de omorare a sotului adulterin ( cel cu care traia mama surorilor) : cutit, otrava, gloante . fana a dildoului luat de la supermarket, fana a unui personaj dintr-un soup opera. Si in final combina dildoul cu pasiunea pt personaj - va puteti imagina cum. Pana nu mai poate deosebi realitatea de imaginatie. Dar sotul tot indiferent. Nu vrea sa renunte deloc la picioarele lui din lemn si ea nu vrea sa faca nimic cu el daca nu isi da jos macar atunci picioare. Ce sa zic, drama ! pai nu a murit baba din cauza picioarelor lui?
O sa va placa serialul, filmul nu stiu daca l-ati intelege sau aprecia daca nu ati vedea serialul( o singura serie, 12 episoade a cate 20-30 de minute). filmul mi-a parut mai curand o continuare a serialului, special pt fani. Personajele nu sunt conturate pe deplin in absenta serialului. Pai de exemplu lipseste baba nimfomana. Chiar e amuzanta tanti. Ah si tot in serial cantareata bi ( olivia newton john) are o aventura cu iubita fostului ei iubit. Complicat . Un haos amuzant insa, odata intrat in lumea lor.

loc de munca

lucruri noi pe care le aflam intrand pe forumuri. voi nu stiti, dar pe mine m-a ,,pescuit" sadland/ileana de pe imfree. ea mi-a zis sa imi fac blog daca tot nu imi gasesc locul pe acolo. de altfel, postarile din luna iulie, cand am inceput blogul sunt, in mare parte, preluari a ce scrisesem acolo.

si ca sa revenim la subiect, intrand din nou pe acolo, aflat de un proiect , dar mai bine va las pe voi sa cititi:

Dupa cum spuneam ma bucur ca am ajuns aici pentru ca am nevoie de ajutor din partea voastra. Este vorba despre un proiect demarat de un site din Norvegia care promoveaza comunitatea LGBT. Este un proiect de cercetare cu finantare privata care doreste sa ajute tinerii din comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali), prin furnizarea unor instrumente de informare valoroase , atât prin resurse on-line precum şi prin evenimente offline. In prezent suntem in cautarea unui (ei) Asistent(e) care sa efectueze cercetări/studii pe strada, baruri, cluburi, parcuri, etc.cu privire la situaţia tinerilor LGBT fara adapost din Bucuresti. Proiectul este temporar/project based si se plateste bineinteles :)
Pe scurt am nevoie de ajutorul vostru pentru a-i ajuta pe altii. In cazul in care sunteti deschisi sa ajutati acest proiect astept cu mare placere un raspuns la acest mesaj si putem discuta mai multe. Va multumesc si va doresc o zi superba in continuare!

acesta este ajutorul cerut de cei de care vor sa demareze proiectul, se refera asa cum ati dedus si voi la tinerii apatinand comunitatii noastre care au ajuns pe strazi.

iata cum si-au prezentat intentiile pe blogul imfree:

* Conform National Gay and Lesbian Task Force (thetaskforce.org) între 20 la sută şi 40 la sută dintre tinerii fara adapost se identifice ca lesbiene, homosexuali, bisexuali sau transexuali (LGBT);
* Studiul de mai sus releva faptul ca 26% dintre tinerii din comunitatea LGBT au fost dati afara din casa de catre parintii lor atunci cand si-au recunoscut orientarile sexuale;
* Tinerii care sunt abuzati psihologic de catre familiile lor fug de acasa iar aceasta fuga le aduce si mai multa suferinta iar aceste experiente negative se adancesc in timp si se reflecta in modul in care acesti tineri se dezvolta;
* In Bucuresti sunt intre 2000 si 3000 de copii si tineri fara adapost iar 800 dintre acesti tineri ar face parte din comunitatea LGBT daca ne-am baza pe faptul ca studiul din Statele Unite ale Americii corespunde aproximativ cu datele demografice din Bucuresti.

In baza concluziilor trase din aceste studii si rapoarte am dorit sa demaram si in Bucuresti un proiect de informare prin care tinerii din comunitatea LGBT sa aiba acces la cele mai bune resurse disponibile si astfel sa incercam sa prevenim acest fenomen evidentiat in studiul celor de la National Gay and Lesbian Task Force.

In conditiie in care in Romania cu greu se gasesc informatii despre acest subiect si despre comunitatea LGBT, am scris acest mic articol in speranta ca ne puteti ajuta. Avem nevoie de ajutorul vostru pentru a-i ajuta pe altii. Daca aveti informatii despre cele scrise mai sus, daca v-ati confruntat cu aceasta problema sau cunoasteti tineri care s-au confruntat sau se confrunta in continuare cu ea, daca aveti sfaturi care sa ne ajute in demersul nostru sau ati fi chiar interesati sa faceti parte din acest proiect ne puteti scrie pe adresa spreeoutreach@gmail.com.

sper ca nu am gresit in vreun fel, cat timp am precizat si sursele, promovand aceasta initiativa.

am cautat pe net ce si cum, ca na eu sunt toma necredinciosul, si gasiti si pe bestjobs oferta de angajare pt acest job project based. banii nu sunt specificati, dar daca tot mergeti prin cluburi, daca va invartiti prin zone gay friendly, daca ati terminat o facultate care ar putea corespunde nevoilor postului, pana la urma faceti si un bine.

*sper f tare ca nu m-am aruncat cu capul inainte si nu oi fi facut vreo prostie ca atunci cand am promovat tot pe aici blogul unei trans. in fine, trecutul e trecut tocmai pt a ramane in urma. mie mi-au placut intentiile lor si de aceea am zis sa ma risc.

portocala

versuri de care mi-am amintit, apropo de legume/fructe sexy. citit candva in autobuzul 311, era intr-un ziar - dilema poate, romania literara, how knows - in timp ce imi spuneai sa vorb mai incet ca se uita toata lumea la noi(eu incepusem deja sa iti fac analiza literara :)) )

Daca iei o portocala
Si-o dezbraci in pielea goala
Ca sa-i vezi miezul adanc
Peste care ingeri plang
Cu capsune-n loc de ochi
Si aripi din foi de plopi
Se intampla sa uiti totul…

emil brumaru

and my name is not rareş

eu am cerut macar saşa. saşa suna bine. e asa ... pohetic. de nichita nici nu se punea problema, adica pana si pustii de liceu spun ca nichita e femeie. mihnea iar suna bine. asa, razboinic, a voievod. nu am avut nici un cuvant de spus.
,,rareş e bine, nu? ramane rareş".
si acum sa te vad. ,,de unde este trandafirul?,, ,,de la rares." ,,mai, dar nu ai o poza cu rares asta?" hi,hi,hi. ce o sa faci? poza de pe net? si pe intuneric, si cu parul strans, si din profil-spate, tot nu arat a barbat.
ti-am zis ca oricum in meseria ta nu sunt probleme. dar vezi, tu vrei sa fii iubita, sa fii ,,populara". te-ar mai aprecia stiind? nu ai vrea mai mult sa afli daca te plac si daca ar sti?
,, unde dormi in seara asta?", ,, pai merg cu tine, dar in aceasta zona sta si rares si ana-maria".ah, suntem doi, sunt si un el si o ea. ok, deci poti iesi cu ana la o beute cu colega cea indurerata. voi fi ana. ana e straight, sunt sigura. ana nu va pune mana pe tine, ana nu te va face de ras.
dar, nu e asa?, vor intreba in cele din urma ,, dar cu rares de ce nu iesi?", ,,pe rares de ce nu ni-l arati?" si cat timp vei putea sa o tii in gluma,, pt ca nu vreau sa mi-l furati". daca au zis in gluma,,poate esti lesbi" le-ai raspuns in gluma ,,poate ca sunt".

tu nu ai obosit? nu te simti deja prinsa in minciunile astea? nu vezi ca nu se mai termina?

si ma gandesc atunci ca na, ce eu sunt mai buna? eu nu zic nimic. nu tin sa imi impartasesc viata privata la serviciu. eu nu sunt ,, populara". nu intreb, nu spun. pt ca esti femeie? hm, cand era un el, dupa f mult timp, si doar pt ca atunci eram un grup de pusti care abia terminasera facultatea spusesem ca are putza mare si ,, cu ce se ocupa?" - ,,canta la chitara", bine, bine, dar cu ce se ocupa? ,, canta la chitara in sufragerie, cu asta se ocupa". tu ai pt mine un nume de alint. lor nu le-as zice numele acela, e prea personal.

de ce te simti ridicola cand iubesti? de ce esti amuzanta si atragi cand nu esti tocmai fericita?

am fost mandra de tine si putin derutata cand m-ai sarutat in buricul targului. in spatele nostru era o doamna cu copilul. ma asteptam la injurii sau huiduieli. nici una din noi nu poate trece drept barbat. in tramvai, sunt momente cand imi vine sa te sarut. am observat momentul si la tine si atunci era altfel. dar cand mi s-a intamplat mie, a fost ciudat, m-am facut rosie toata si m-am uitat in jur sa vad daca a observat cineva.

si incep sa devin posesiva si banuitoare pt ca incep sa tin. dar in acelasi timp ma gandesc de data asta cat te va tine pana iar iti vei lua jucariile si vei pleca.

am nevoie de ironie pt a pastra distanta. ca sa nu mai doara.

nu am mai citit nimic de duminica, probleme si cu munca, dar na - incercam si noi sa gasim acum lucruri in comun, ,, cladim amintiri impreuna": teatre, filme. ,, nu e ciudat ca doua persoane sa stea impreuna si sa citeasca?", ,,nu, cum sa fie ciudat?sunt cupluri care asta fac. fiecare citeste ce ii place, nu e nimic ciudat in asta". nu as accepta sa stau la calculator, cu munca si tu sa ...ce? asta da,mi-ar parea ciudat. dar cititul na, alaturi de filme si teatre si iesitul pe afara, e o parte din lumea mea. (chiar nu stiu ce fel de carti ti-ar placea - pana la urma am reusit sa ne uitam la ice age 3 si am si ras: i'm alone lonely loner)

treburi ciudate la serviciu. coleg nou. sunt o rasista imputita. asta e. cred. mai, cum l-am vazut imi venea sa ma bag sub birou. am cerut imperativ afara. ,, dar tocmai am venit de la fumat" si eu in gandul meu, pusca mea nu pt tigare, ,,hai afara". ,,nu ies". toti ceilalti erau relaxati. incercau sa fie friendly cu noul coleg. de fapt,cred ca mureau de curiozitatea sa il eticheteze, a venit o noua sursa de barfa. eu o tot tineam pe a mea, sa ma bag sub birou. pana la urma mi-a iesit o semi-ascundere. tipul e o caricatura. mic, negru, chel (mai are ceva fire rare in partea de sus a capului), pretentios in vorbire si la niciun sfert de ora de cand a venit a facut o gluma vulgara. nu sunt fana glumelor vulgare, iar modul lui de abordare mi-a parut deplasat intr-un mediu in care predomina femei. dupa nicio saptamana s-a certat pt un scaun, un loc la un birou, cu o colega f veche pe acolo. proasta miscare. cica are gesturi feminine. i dont give a fuck. nu asta e problema si daca se va pune problema asa - voi reactiona. nu e singurul de acolo cu gesturi mai afectate. sunt o rasista? asta e? de ce dumnezeule cand intra in birou mie imi vine sa fug, sa ma bag sub birou? daca deschide gura ma musc de limba sa nu rad? nu imi e antipatic, e doar o caricatura de om.

parca toate necazurile s-au lipit de el si ar putea fi discriminat din atatea motive. ca e mic de statura, ca e chel, ca e gipsy, ca e gay. uf, cum o fi sa fii asa?! si ar trebui sa imi fie rusine, rusine, rusine, ( si imi e,asta cand nu ma bufneste rasul) de reactia mea spontana.

*na, ca de la rares am dat-o in altele.lucruri care imi bantuie mie creierul acum in loc sa pun naibii mana sa citesc daca tot am putin timp liber. hai ca v-am lasat: sa fiti cuminti, mai buni decat mine oricum sunteti, si o zi minunata!

sex, relatii si false tipare

Rolul sexului in societatea moderna : ,, intelectul uman a apucat-o pe cai atat de stranii , avansand pe ele chiar cu riscul autodistrugerii, incat el a inventat toate argumentele si a construit toate teoriile necesare pt a justifica desprinderea sexualitatii de iubirea din care ar trebui sa purceada si de bucuria pe care ar trebui sa o genereze, in locul carora s-au impus atractia erotica si placerea senzuala. Devenita entitate de sine statatoare , ea refuza sa plateasca vreun tribut demnitatii si moralitatii, si in general sa recunoasca autoritatea vreunei instante superioare ce face parte din fiinta insasi. Inteligenta moderna a pus la bataie tot arsenalul mijloacelor de demascare si dezintegrare pentru a demonstra ipocrizia, arbitraritatea si lipsa de temei a oricarei forme de rezistenta opusa atat de constiinta sociala, cat si de ce cea individuala acestei sexualitati ce nu mai vrea sa dea seama nimanui de nimic" ( pag. 307-308)
De ce nu rezista relatiile homosexuale: ,, dorinta nesatioasa de placeri mereu noi, de alti si cat mai multi parteneri este tristul ecou al lungilor timpuri cand acest gen de iubire nu se putea realiza decat ca intalnire fugitiva careia intoleranta inconjuratoare ii refuza orice posibilitate de a dainui si de a se dezvolta. O asemenea ereditate pune la mare incercare oricare fiinta, si cu precadere orice barbat, din clipa in care acesta ia cunostinta de faptul ca sexualmente nu este ca ceilalti. Spiritul sau are de facut fata imperativului sumbru, irezistibil al unui instict pe care infernala sa existenta sociala l-a exacerbat aproape patologic. Reusi-va el oare sa scuture povara funestei mosteniri pentru a-si trai normal alteritatea, sub semnul iubirii si bucuriei, al statorniciei si devotamentului? "( pag. 315).
Din romanul ,, mefisto" de klaus mann: ,, Sa se inteleaga odata: Este o iubire ca oricare alta, nici mai buna, nici mai rea; cu tot atat de multe posibilitati de manifestare - măreţe, dubioase, melancolice, groteşti, frumoase sau triviale, aidoma iubirii dintre barbat si femeie. In anumite timpuri si in anumite zone acesta iubire a fost intru totul obisnuita; un numar relativ redus n-a cunoscut deloc atractia sexului opus. Sunt homosexuali exclusivi,cei care n-au devenit astfel prin ispita si obisnuinta, ei nascandu-se cu aceasta inclinare. Acest tip uman se intalneste pretutindeni, mai frecvent ( riscant ce spune mai departe)in tarile germanice, in germania si anglia, in vreme ce in regiunile orientale iubirea de femei si de barbati, adica bisexualitatea, era considerata pe deplin normala. Se mai poate oare crede ca homosexualitatea exclusiva formeaza o specie umana omogena? Sloganul nu prea fericit al asa-zisului ,,cel de-al treilea sex" a contribuit la nasterea acestei destul de naive teorii. In realitate, se pot intalni printre homosexuali exclusiv toate tipurile, de la estetul decadent pana la soldatul mercenar; nu exista doar tipul activ si tipul pasiv, ci o multime de modalitati de a fi activ si pasiv, incluzand toate nuantele aflătoare intre aceste doua stari sufletesti.(pag.274)

balan, george: iubirea interzisa, ed. cartier, chisinau, 2001

index de personalitati comentate/subiecte abordate in iubirea interzisa

Ma gandesc ca poate fi utila cartea ca suport pt un curs si atunci e nevoie de o lista cu scriitorii sau personalitatile politice si culturale la care se face trimitere
Cap 2- 7 thomas mann
Cap 8 - paralela th. mann / andre gide
Cap 9-10 zola - heterosexualul care se ridica contra prigonirii homosexualilor in numele dreptatii
Cap 11 - gide, luminarea ( experienta algeriana)
Cap 12 - oscar wilde
Cap 14 - interesant, despre un fel de organizatie pt apararea drepturilor comunitatii , cu independenta financiara, statut legal si mare influenta in epoca, ,, comitetul stiintific-umanitar" din berlin, la inceput de secol 20. vin hitleristii si distrug totul.
Cap 15- 16 proust
Cap 17 walt whitman + ,, daca samanta nu moare" de gide
Cap 18-21 incercari de a-l ,, crestina" pe gide de catre falsi profeti ( timp de 25 de ani)
Cap 23 - vergiliu
24-25- dante
26 - rezumat al operei ,, corydon" de gide
25-28 klaus mann biografie
29 walt whitman din nou
cap 33 - alexandru macedon
cap 34,37,38 ceaikovski
36 - leonardo si michelangelo
39 ludwig al bavariei
40,42,43 frederic cel mare
41 prietenia lui frederic al prusiei cu voltaire
44 prietenia lui ludwig al bavariei cu richard wagner
45 eduard II al angliei
46-47 homosexualii si extremismul politic( hitleristii si comunistii)
49-51 jean cocteau/ jean marais ( 51)
52 montherlant
53 leonard bernstein
54 rudolf nureev, michel foucault, joe orton, pier paolo pasolini, winckelmann
cartea are 55 de capitole , primul si ultimul fiind introducere ( scopul cartii) si incheiere( concluzie)

ce as vrea sa retin din cartea asta

Normal ar fi sa le retin pe masura ce le citesc, dar are si memoria mea o limita. Sa le scriu in agenda - agendele la mine sunt pt a se pierde. In jurnal - jurnalele sunt pt a le sterge odata la cateva luni pt ca apar persoane interesate sa le citeasca. Asa ca pe blog e cel mai bine, poate si voi ati vrea sa le retineti si oricum cine citeste ce scrie in urma, asa retin eu (macar atat - locul!!!) ca am scris pe aici asa ceva.
Le scriu aici ca sa pot sterge linistita ce am scris cu creionul pe marginea cartii :D ( totusi nu e cartea mea si nu tin sa imi citeasca oricine tampeniile)
Carti pe care sa le citesc:
Ø andre gide - ,,corydon" ( un fel de dialog pe modelul celor lui platon) si ,, daca samanta nu moare" (if i die) (o confesiune) de andre gide,
Ø ,,le livre blanc" de jean cocteau. Vezi google books
Ø ,,de profundis" - stiu, stiu, mie rusine, mereu am zis ca o sa o citesc si mereu am amanat
Ø margueritte yourcenar - memoriile lui adrian ( regele roman)
Filme de vazut:
Ø visconti ,, ludowig" (despre regele bavariei, actorul din rolul regelui era un fel de eromenos al lui visconti, cica 'vaduv la 32 de ani' se intitula un capitol din cartea sa biografica - cu referire la moartea prof sau),
Ø un film in regia lui cocteau cu jean marais in rolul principal, of course, de preferat ,, coridon" sau ceva din trilogia lui orfeu.
Ø ,,lion in winter" anthony harvey ( peter o'toole,hepburn, hopkins)
Ø the queen christine (1933 - slabe sanse) cu greta garbo - ea insasi lesbi
Filmul ,, maurice" de james ivory este dupa romanul lui e.m. foster. Acesta e filmul care nu a putut fi filmat intr-o universitatea mare din U.K. pt ca mintile luminate de acolo au considerat ca nu e un roman ,, reprezentativ" pt opera acestuia? (uite daca nu scriu!). in fine, zice balan ca la baza romanului sta admiratia acestui scriitor care nu a fost capabil sa isi recunoasca public preferinta fata de cuplul edward carpenter - un fel de activist gay pe atunci - si un tanar ; impreuna au infruntat anglia victoriana homofoba
Kalokagathon - poate retin si eu cum se scrie odata pt totdeauna. Kalos -frumos ( pana aici pot: e calofilie, caligrafic, e si vopsea de par :D), agathon - binele( aici mai greu: era un ministru parca, dar trecator, dap va fi greu sa retin.) si k dintre kalo si agathon ?de unde vine? Oricum e principiul grec privind imbinarea dintre bine si frumos. Frumosul etic si frumosul estetic.
Ca ovidiu a fost exilat pe malul nostru la marea neagra stim cu totii. ce nu stiam : orfeu , dupa ce sufera ce sufera dupa euridice, pleaca in tracia, pe acelasi mal al marii negre si este fermecat de barbatii traci , dintre care se distinge calais ( nu seamana tare cu calatis?). sta scris in metamorfozele lui ovidiu: ,, fu el cel care a invatat popoarele traciei sa-si indrepte iubirea spre tinerii cei fragezi si sa se desfete cu scurta primavara a acestor ani, culegandu-le primele flori". Si acum apar menadele: ,, femei stranii si salbatice, amestec de amazoane si preotese ale unui cult orgiastic." Suparate pe indiferenta lui ovidiu la farmecele lor si mai pe faptul ca le fura barbatii, l-au prins, ciopartit si cap aruncat in mare. Mei, deci asta se intampla pe langa constanta noastra! De asta sufera barbatii romani de complexul castrarii :D. menade,ha? Misto, mi-a placut. Si cu amestec amazoane si cult orgiastic. Frumos, frumos. Acum stiu de ce am citit aceasta carte.
In fine , povestea mai zica ca sapho i-a gasit capul si l-a ingropat sub un arbore. Ok, ok, facem pace. Oricum, doar glumeam. desi am sesizat ceva misoginism la balan , intalnit si la alti gayi : cica transexualii ,, au o motivare profunda, nimeni nu poate fi atat de nebun, incat sa vrea a deveni din barbat femeie. " serios?!
Spre sfarsitul vietii frederic cel mare se adanceste in mizantropie si cere cu limba de moarte sa fie ingropat langa cainele sau, din motive tehnice dorinta nu i se poate indeplini, desi incercari in acest sens au existat ( da, deci asta e informatie de amuzat fete la o bere).
Intr-un poem al lui frederic cel mare se spune: ,, ce iti inchipui ca facea ioan/ aflandu-se mereu langa isus? Un ganymede prea iubit era el. "
Ganymede asta era un un print troian rapit de zeus pt a-l face paharnicul sau. E prototipul tanarului frumos, fermecator.
Ca mi-am amintit, tot ceva ce ar tine de cultura generala. Si stiam si de la CMI. Dante in infern il gaseste pe maestrul sau si ii spune replica incarcata de simbolism: ,,siete voi qui, ser brunetto? - cum, dvs aici, domnule brunetto? ( cred ca ar putea fi folosit cand gasesc pe cineva intr-o situatie jenanta ). Brunetto latini era homosexual, era o dezvaluire prezenta lui in iad.
Cuvantul sodomit - de unde a ajuns sa aiba acest sens. In geneza, cap 19 , spune ca lot, venetic in sodoma , primeste in vizita doi straini ( doi ingeri zice biblia). Acum tot iadul se declanseaza de la un verb,, a cunoaste". Biblia zice ca sodomitii cer sa ii cunoasca pe cei doi straini. Adica na, intrasera niste straini in satul lor, strain de loc era si lot, vor sa stie cine sunt acestia. Atat. Nu sa ii cunoasca in sensul acela - cum maria nu ,,a cunoscut" barbat desi era gravida, nu in acel sens!!! Si bolnav e cel care asta a inteles. Obsedat de sex!
Deci de la sensul secundar al verbului ,, a cunoste" a pornit toata povestea aista cu sodomitii. Singura vina a sodomitilor era inospitalitatea, suspiciunea poate exagerata. Dar iata ca a existat un pictor care a facut din acest nume o mandrie: Il sodoma ( pictor renascentist, contemporan cu leonardo), asa ca v-a luat-o inainte.
o teorie ciudata avansata de g. balan: ca intoleranta fata de homosexuali e de fapt teama ancestrala fata de o iubire care presupune acumulare de energie. Povestea e de altfel frumoasa, cu o statuie din atena reprezentand un cuplu de barbati indragostiti(care avusesera curajul sa omoare un monstru de care se teameau toti cei ,,normali"). statuia este asezata intr-o piata si toti se fereau sa o atinga - poate pt ca absorbea energia, nu stiu, zic si eu- balan recurge la teoria inconstientului colectiv al lui jung. ( pag. 268-269)
originea cuvantului pederast : ,, paiderastia" e un amestec de erotic , dar si de pedagogic care nu poate fi ignorat in orice istorie a educatiei. Paiderastia unea un maestru - varstnicul erastos/ pl. erastoi si un invatacel - adolescentului eromenos / pl. eromenoi. Paidos = baiat in greaca.
Gorki - comunistii si hitleristii . asemeni altei minoritati, homosexualii au fost vazuti pe rand, intai de hitleristi, apoi de comunisti ca o caracteristica a taberei adverse, ca o dovada a bolii societatii. Hitler il omoara pe rohm , un comandant hitlerist devenit periculos de puternic, pt ca era homosexual desi stia demult acest lucru. Doar ca pana atunci nu il deranjase. Si acum apare replica lui tataie gorki: ,, exterminati-i pe homosexuali si fascismul va disparea" . da, tapi ispasitori pt ambele tabere extremiste. Homosexualitatea presupune libertate, neamestecul statului in viata privata si acest lucru nu poate fi acceptat de un stat totalitar.
Biblia si homosexualitatea: Isus nu a vorbit nicaieri in evanghelii impotriva acestui lucru. Apostolul pavel este cel obsedat de sex, dar de sex in general. Adica el accepta casatoria ca ultima solutie, daca e prea mare mancarimea decat sa se pacatuiasca prin onanism ( vai ce cuvinte mai folosesc si eu!). in rest, apostolul o tine numai in sexul e murdar pana la fixatie de parca dumnezeu nu ar avea altceva mai bun de facut. ( pag. 157 - contine acuze mult mai grave de tipul: ,, istoria crestinismului a inceput ca un fenomen de psihopatologie sexuala?")

1. george bălan - iubirea interzisa

cartea face parte dintr-o trilogie publicata de autor in 2001, la o editura din republica moldova ( de aici impresia lui ca acolo oamenii ar fi mai deschisi), dupa ce lucrarea i-a fost refuzata de trei edituri din tara:
1. iubirea interzisa - redactata in spania intre 17 dec 1997 si 31 ian 1999 (de ce s-ar apuca cineva de o astfel de carte in timpul pregatirilor de craciun?)
2. celalalt eros - mart 1999-apr 2000 , fix un an, nu mai precizeaza locul, dar se pare ca ii vine tot mai usor sa scrie, odata ce a gasit structura
3. homofobia, tabloul clinic al unei psihoze - hei, vreau cartea, cel care ai imprumutat-o , las-o sa circule ca de aia a fost achizitionata ( eu vorbesc, or sa ma dea afara de acolo pana termin de citit tot ce am luat), adica: nu stiu nimic, nu era la raft
scurte date despre autor: george balan este cunoscut ca muzicolog, avea un fel de spectacole cu public in care explica muzica, ceva de genul iosif sava. Emigreaza in germania in 1977, conduce o scoala prin care formeaza ascultatori pt muzica cea serioasa (muzica clasica era cacofonie). Ca muzicolog, printre profani, este cunoscut pt seria de emisiuni tv cu caracter pedagogic ,, cum sa intelegem muzica?" (youtube). Bineinteles are si carti , dar vizualul are mai mare impact.
Nu pot trage concluzii legate de toata trilogia( pt ca nu am citit-o si nici nu stiu daca se va intampla vreodata), ci doar despre ,,iubirea interzisa" - scopul cartii este de a convinge cititorul sa fie sincer cu sine, sa aleaga drumul drept, sa aleaga ,, adevarul"in conceptie gideana : nu adevarul asa cum il accepta societatea, trunchiat, ci acela care iti va elibera tie sufletul ( sper ca am inteles bine). Cum se poate obtine aceasta sinceritate? Recunoscand ca esti ceea ce esti, fiind sincer cu tine, sustinandu-ti alteritatea public.
Acum voi fi rautacioasa - doar ma cunoasteti, nimic nou. George Balan tine acest discurs de-a lungul intregii carti, discurs frumos, nu am ce spune, dar ce gasim pe ultima coperta ( coperta a IV-a)? o poza a lui nici macar din profil, mai curand din profil - spate, asa o poza de ,, adio si n-am cuvinte". Da, stim ca romania e o tara inca homofoba, ca e periculos sa iti arati chipul pe o carte care iti poarta numele, ca poate asa se incearca protejarea celor dragi ramasi in tara. Dar mai scrie acolo sub poza ca prin aceasta trilogie, balan ,,intentioneaza sa isi incheie activitatea scriitoriceasca in limba romana". Adica, frumos, asa de ,, hai pa", eram gay, acum ma simt mai bine ca am spus-o.
Nu asa merg lucrurile, daca ii alegi ca modele pt cartea ta pe gide si klaus mann si alti oameni de cultura care merita tot respectul, daca ii prezinti ca exemple pt cititorii tai, de ce nu faci ca ei? Ei au inceput prin a-si declara alteritatea ( expresie care place mult muzicologului) si incepand de aici si-au scris opera.
Da, da, sunt rea, stiu, dar e un pas mare facut inainte aceasta lucrare si imi pare ca dupa ea urmeaza o mare fuga, si nu e de bethoveen (poate il infurii, si se razgandeste si mai scrie :P- vise, stiu)
Cititorul caruia se adreseaza george balan este un adolescent , eu asa il vad, cineva care tocmai si-a descoperit preferinta si ar putea afla astfel de ce trebuie sa fie mandru ca este ceea ce este, in ciuda a ce i se spune in jur. Cartea lui balan e un fel de "legendele olimpului" de alexandru mitru, adica o prezentare la nivel mediu , accesibila oricarui cititor, despre istoria personalitatilor gay. De unde impresia de accesibil si de cititor de nivel mediu ( maxim liceul sau cineva care a urmat o cariera in stiinte exacte si nu a mai deschis demult o carte)? Unele dintre informatiile prezentate de g. balan imi erau cunoscute de la cursurile de teoria literaturii sau literatura comparata. Ciudat insa ca profesorii nu aveau curajul -desi la nivel universitar, da? si dupa revolutie - sa mearga cu ideea pana la capat, sa traga concluziile, se vorbea in continuare in soparle si cine pricepea bine, cine nu - dar eu nu am spus nimic. Banuiesc ca s-au format asa si acum nu mai pot sa se dezobisnuiasca.
Daca nivelul de intelegere este accesibil, frazarea -modul de a construi mesajul - mie mi-a parut dificila. George Balan scrie precum sadoveanu, precum thomas mann, fraze luuungi, frumoase, deseori intrerupte de acuze aduse homofobiei societatii, dar cel mai adesea cu un ton ce aminteste de simfonii, de poemele lungi medievale. Da, da, de cronicari. Mi s-a intamplat sa imi zboare gandul aiurea in timp ce citeam, sa reiau - dupa ce facut autocritica- ultimul pasaj, sa constat ca nu pierdusem nimic.
Cum sa va explic. Stiti diferenta dintre documentarele franceze si cele britanice? Cele britanice se bazeaza pe informatii , sunt reci, cat se poate de obiective. ( de aceea s-a spus dupa razboiul din irak ca bbc treb sa prezinte ce a fost pe front , nu cbs , pt ca bbc ar fi prezentat ,,nedeformat"). Documentarele franceze sunt pline de discursuri, poetice, dar cu informatia - mai putin. Foarte subiective, de aceea impresia de act artistic mai curand decat de explicare stiintifica, de recuperare documentara.
Felul de a scrie a lui george balan mie mi-a amintit de documentarele franceze.
Filonul care uneste intreaga trecere in revista a prezentei personalitatilor gay de-a lungul istoriei - este klaus mann. Scriitorul nostru spune ca ar fi thomas mann, gide si klaus mann. Eu spun ca a fost doar klaus mann. De la el pornesc legaturile si cu ceilalti doi.
Prima legatura este de sange. Thomas Mann i-a fost tata. Si l-a criticat in fata societatii si a forurilor culturale pt ca a fost mai important pt el sa isi apare pozitia lui mincioasa de fals hetero si tata de familie. este o ocazie pt balan sa analizeze in paralel doua moduri diferite de a-si privi alteritatea ( voi nu v-ati plictisit de acest cuvant deja?). thomas mann este constient ca este gay, dar este las. Nici macar nu poti spune ca a fost mai important pt el sa fie scriitor si se temea sa nu isi pericliteze cariera. Nu, s-a folosit de literatura pt a-si inabusi pornirile, pt a le caricaturiza ( facand un rau felului in care erau priviti homosexualii, ca dezaxati, grotesti - vezi ,, moarte la venetia").
Ce nu mi-a placut : mi-a parut doar ridicola, dar demna de mila , nu de acuze, situatia lui batranului mann la varsta senectutii. Cum redusese tot interesul sau fata de tinerii barbati la fantezie, masturbarea aceea imaginara. Mie mi-a provocat mila, nu dispret. Poate pt ca sunt femeie, o fi asta
Alt lucru: george balan spune ca mann era atras de fiul sau adolescent ( da , de klaus, desi avea mai multi fii), pt ca asa scrie si in jurnalul lui th.mann, si spune ca acest lucru nu e anormal , ca se intalneste si la hetero. O fi , nu contest, si nici nu mai intereseaza hetero sau homo, nu e normal. Nici macar la nivelul atractie, al creierul si atat.
Si ultimul: nu sunt convinsa nici acum ca e important sa stim biografia unui autor pt a-i intelege opera, pt a o judeca din toate perspectivele - da. Asta da, dar nu imi influenteaza mie parerea ca cititor de literatura.
Sa va dau un exemplu. Citit ,, doctor faustus". Placut mai mult sau mai putin pt ca Th. Mann nu este un scriitor care sa trezeasca pasiuni. Cel putin nu in mine. Dar citit apoi eseul lui , ,, cum am scris doctor faustus" si mi s-a facut sila pe viata de acest autor. Povesteste acolo care a fost modelul celui mai oribil pasaj din roman: plimbandu-se cu nepotelul sau de mana prin parc, se uita la el si decide ca el va muri in chinuri groaznice ( de menengita) in roman. A fost prea mult pt mine. Adica, ce vreau eu sa spun, sunt lucruri care ma oripileaza mai mult decat acceptarea - minciuna legata de preferinte.
Acum , daca stiu ca proust era un fervent frecventator al bordelurilor pt gay si ca in ,, sodoma si gomora" (vol. 4 din ,, in cautarea timpului pierdut") face un rau comunitatii, prezentand-o ca pe o cloaca de mizerie umana - voi citi altfel textul? Probabil imi va spune altceva, astept - nu stiu ce sa spun. Am mai zis undeva, forma e mai putin importanta decat continutul, dar ma refeream la raul moral - sa indemni tinerii la sinucidere, sa prezinti neutru scene de pedofilie. Rau moral e ce face si proust sau thomas mann? Nu stiu, chiar nu stiu acum. Cred insa ca e doar o reflectare a modului lor de a se raporta la aceea pornire sexuala. Nu se acceptau ca gay, deformau aceasta pronire pt ca asa o vedeau.
Uite am si dovada in acest sens. Gide merge la Proust, aflat pe patul de moarte, sa ii ceara socoteala pt felul in care a prezentat lumea gay in romanul sau. Ii spune ca a adunat acolo toata mizeria, ca a pastrat tot ce era frumos pt cuplurile hetero. Proust spune ca a pornit gresit, ca a dat tot ce fusese frumos in iubirile sale homo pt cuplurile straight , in primele romane, si ca acum ii ramasese doar mizeria. Dar ca pt el nu era nimic urat in ce a prezentat. Pt el, nu era nimic urat! Era lumea in care traia, pe care o acceptase. Si nu era urata pt el
Thomas mann este batranul care se indragosteste de un adolescent in ,,moarte la venetia", dovada stau privirile ingrozite ale sotiei si fiicei, jurnalul lui. el este acel personaj. El este cel care se macheaza pt a parea mai tanar. Si ce solutie se putea gasi decat moarte? Cine zice ca pedepseste personajul. Moare fericit! Cine spune ca e ridicol acel personaj? Asa era mann spre finalul vietii lui.Asa sunt poate toti indragostitii.
Da, nu treb sa isi acuze fiul stiind ca si el era. Dar ura tot ce tinea de familia sa, care nu treb sa existe( asa scrisese in jurnal). Traia detasat de ea. Folosindu-se de ea.
George balan se foloseste de operele lui klaus mann ca de pretexte pt a vorbi despre personalitati gay:
- prima lucrare a tanarului mann este despre alexandru macedon
- a doua despre ceaikovski = paranteza de 17 pagini pt a prezenta isteria bisericii aspra homosexualilor
- a treia despre ludwig II al bavariei = paranteza de 33 de pagini pt a inventaria toti regii cu aceste inclinatii ; doar o singura regina retine atentia, cristina a suediei, si spune autorul ca a fost laşă pt ca a renuntat la coroana fiindca nu se putea casatori. Aceasta pusa in paralel cu cel care a urmat-o, carol XII, culmea ironiei - tot homosexual. Doar ca el ar fi fost curajos, pt ca - precum richard inima de leu, precum frederic cel mare ( considerat sic! drept model de hitler), - a purtat tara prin razboaie interminabile, ca sa nu fie fortat sa se intoarca in ţara unde trebuia sa se casatoreasa pt a da tarii un urmas. Si el a avut curaj, ei au avut curaj? Au murit oameni , stateau in razboie ca sa poate coabita cu iubitii care le erau si tovarasi de arme. Unde e curajul?
- ultima carte, despre gide - este si ocazia de a ne lua ramas bun de la acesti doi scriitori. Klaus mann cere o intrevedere cu gide, acesta bolnav , i-o refuza. Plin de amaraciune, acumulata in urma imposibilitatii de a-si gasi drumul in cultura, politica, societate , klaus mann se sinucide. Gide va muri de batranete nu mult dupa aceea.
Parantezele lungi, din ce in ce mai lungi, sunt o tehnica folosita de balan. O alta este anuntarea subiectului capitolului urmator in ultima parte a fiecarui capitol. Nu va amagiti, nu veti afla curprinsul capitolului din titlurile pe care le poarta. Nicio sansa, treb sa cititi !
Din klaus mann, balan preia pasaje lungi atunci cand vrea sa vorbeasca despre felul in care traiau drama lor homoerotica personalitatile surprinse de acesta in romanele sale. Si preia pasajele ca si cum ar fi fragmente din jurnalul acelora. Este absolut sigur ca ele surprind corect trairea lor pt ca (pag.195) ,, homosexualitatea da nastere la incompatibil mai multe si mai subtile afinitati elective decat orientarea heterosexuala". Adica, in ciuda lipsei documentelor, mann a ghicit pt ca era homosexual precum personalitatile surprinse.
In alta parte, balan spune ca un cercetator straight oricat de bine intentionat nu va intelege corect drama unui gay. Si da ca exemplu , cercetatoarea care a sustinut ca ceaikovski ar fi fost fortat sa se sinucida de catre familia regala pt ca se descoperise ca avea legaturi cu cineva de acolo. Sa zicem ca suntem de acord cu george balan, dar atunci si reciproca va fi valabila, nu? Un cercetator care este gay nu are cum sa inteleaga modul de a gandi al cuiva straight.
Pt ca george balan deformeaza, vrea neaparat sa gaseasca porniri homosexuale si unde nu sunt. Voltaire nu era atras de frederic cel mare, iar wagner nu era ispitit de ludwig II. Erau doar oameni de cultura, poate putin cam lacomi dupa bani sau dupa lux, aflati intr-un moment nu foarte bun in viata lor care au avut mana cereasca de a fi primit protectia unui rege. Da , regele era gay, da, apar in scrisorile celor doi derivate din cuvantul ,,iubire", dar iubirea e de mai multe feluri, daca americanii spun iubire in relatie tata-fiica nu inseamna neaparat ca ...O pastrare a masurii este necesara, un entuziasm netemperat dauneaza credibilitatii cartii.
O alta problema pe care am avut-o cu modul de a gandi al autorului nostru a fost felul acestuia de a vedea cuplul gay ideal, ,, adevarat". Prima data cand am citit am zis ca mi se pare. Dar nu era asa. E o idee mare si draga scriitorului. Iubirea ,,adevarata", asa cum apare legalizata inca din antichitate ( cam asa s-a exprimat el), este cea intre doi barbati la fel de virili, adica de masculini. Modelul este alexandru macedon indragostit de generalul sau heifaistion. Feminizarea este o decadere, demna de dispret. De aceea cezar era ,, femeia multor barbati". Sclavii erau folositi ca pasivi, unui barbat ii era refuzata orice feminizare. Imi pare doar mie ca nu prea ai cum sa lupti cu intoleranta , pastrand inca ceva intoleranta, dar in masura in care se suprapune cu modul tau de a privi lucrurile? Complicat, nu? ,, cel mai pur spirit de iubire virila, adica de la barbat la adevarat barbat"( pag.206), ok sa zicem ca e scos din context. Altul (pag.129): ,, Prin insasi natura ei, iubirea unui barbat pentru un alt barbat este menita sa reprezinte o potentare considerabila a barbatiei spirituale. Specificitatea ei consta tocmai in faptul ca atractia reciproca priveste doua fiinte perfect masculine, ceea ce influenteaza hotarator caracterul sentimentului si genereaza efecte proprii numai acestui gen de iubire. Ele se afla exact la antipodul efeminarii(...). O iubire autentica, normala intre doi barbati trebuie sa genereze neaparat forta si curaj(...); moliciunea ii este straina chiar in manifestarile ei de tandrete si lirism". Mie pasajul asta mi-a amintit de un film in care doi tipi se indragosteau dupa ce se batusera , scena de wrestling , pe covor. Asta fiind echivalentul pt tipe impingandu-se si paruindu-se prin ciocolata.
Inteleg ce vrea sa faca. Sa combata conceptia heterosexualilor ca gay-i au cu totii gesturi feminine, dar o combate excluzand cu totul posibilitatea sa existe si gay-i cu trasaturi mai afectate. Si care e problema? Cinste lor ca nu se ascund. Nu e bine sa generalizezi nici de o parte, nici de cealalta.
George Balan nu vrea sa idealizeze homoerotismul (alt cuvant drag lui). Asa ca , dupa ce vorbeste de cuplul cocteau - jean moreas, iubirea lor constituind energia necesara in creatia artistica, balan vorbeste si despre viata tulbure a unor homosexuali precum leonard bernstein, motherland, rudolf nureev, michel faucault, pier paolo pasolini( cap.54 ,, cealalta lege").

Chinuindu-ma sa inchei , ca asa nu mai termin niciodata, cartea este o poveste frumoasa, de la biblia unde scrie ca dumnezeu a facut ,,barbat si femeie", adica un hermafrodit, omul perfect, pana la intrebari legate de rolul sexului si vremelnicia relatiilor in cuplurile gay. cartea lui george balan este o lectura necesara oricarui gay in devenire. Aceluia care crede ca nu e de ajuns sa mergi prin cluburi si sa agati pe gay romeo. Aceluia care crede ca e nevoie si de putina cultura pt a putea lupta anarmat cu informatii in contra acuzelor aduse de majoritatea homofoba.

Sta sa ploua - sau mai bine NU

E la greenhours. Am vrut si eu sa aflu despre piesa, era chiar apreciata intr-un blog, nu m-am uitat insa mai bine sa vad cam cum si cat gandea persoana care detinea blogul, tot de pe net fusese selectata si la nu stiu ce concurs pe teatre, parca. Pe mine, uite, m-a convins sa merg informatiile de pe net.

E o maimutareala. Daca esti deja vesel si vrei motiv sa razi ca sa nu razi ca prostul fara motiv, e buna piesa. Altfel, eu m-am uitat la spectatori si ma gandeam: ce naiba sunt eu singura care se plictiseste si ii pare ridicola toata aiureala de pe scena? erau cativa care nu se amuzau deloc.
Am mai fost la teatrul de la greenhours, nu mai stiu titlul piesei, dar stiu ca mi-a placut foarte mult. Si atunci de aceea am mers, imi place teatrul neconventional, in spatii neconventionale. Dar acum am impresia ca e mult snobism la mijloc.
Maria Buza improvizeaza la greu. Toata piesa mi-a parut o improvizatie. Era parca un examen pt studentii de la actorie. Actiunea este trasa de par. Umorul este tembel. Poate ar trebui sa precizez ca mie imi place umorul negru si cel absurd. Pot aprecia umorul daca se combina cu ceva drama , cu ceva psihologie, daca sunt credibile situatiile prezentate pe scena.
Tipa blonda ( voi verifica imediat si numele lor - later edit : tania popa, daca am ghicit bine ) se balbaia la replici. Tipa slabuta, in rolul Julietei, era artificiala ( antoaneta cojocaru). Poate rolul ei era artificial, nu stiu. Dar nu era asa de frumoasa ca sa imi para ca ar putea fermeca vreun romeo. Da, sunt subiectiva.
mi-a placut doar tipul, singurul din piesa( nici nu e trecut numele lui in prezentarea piesei pe siteul greenhours). Parea natural. Da, si el se maimutarea, dar ar fi fost culmea intre atatea mascarade de pe scena el sa fie singurul serios. Acum nu era extraordinar, rolul nu era deosebit.
m-a amuzat cand pustoaicele de la masa de alaturi au inceput sa suspine cand a intrat el in scena . parca era copie din titanic - prim plan cu leonardo di caprio, fetele oftand prin sala de cinema.
in concluzie, daca va place teatrul de revista, nici macar de comedie, daca va plac piesele usurele, daca vreti sa iesiti cu o tipa la o piesa care sa nu ii solicite prea mult materia cenusie - " sta sa ploua" e piesa perfecta.

Ce stiti despre " dragostea dureaza 3 ani" de la motoare? Ma batea gandul sa merg, dar nu as mai dori o experienta asemanatoare.
da, si e in plan "iubiri interzise" de la TNB. voi cand ati mers ca sa o prindeti pe japoneza in rolul principal?

broken down into pieces

mier, ora 8:30, 16 sept

Metroul e ca un loc de trecere, nu are spatiu, nu are timp pt mine, ca orice alt mijloc de transport in comun. De ce la mijloacele de transp in comun nu am idee. Banuiesc ca poate fi analizat de scormonitorii de creiere.
Nu , nu vreau sa incerc sa imi amintesc tot ce a fost atunci, prea mult pt mine. Prinsa intre motanul care nu mai vroia sa se intoarca, intre tanarul acela astenic care imi amintea de el, care vorbea singur in lumea lui, cu oamenii care incercau sa il ignore, gandindu-se poate , ca si ai mei inainte sa apara aceea coada de porcusor din "un veac de singuratate"- ,,fie in pustietate, sanatate sa fie, numai asta nu", si uite ca s-a intamplat. Cere-mi inca o data, hai cere-mi sa fiu optimista, intreaba-ma de ce nu pot fi cand sansele de recuperare sunt de 1%, dar da-mi 20%, nu zic 40-50, ofera-mi o cifra rezonabila, la 1% nu pot sa fiu optimista, pot doar sa incerc sa ma obisnuiesc cu gandul, poate in timp sa am intelepciunea lui taica-miu de a spune ca e sunt unii care nu se pot deplasa, care sunt total pierduti in lumea lor . de parca iti e mai putin foame daca te gandesti la somalezi. avea doua carti vechi, la cea de deasupra am vazut ca era editata la 'institutul european', erau carti in format mare, cartonate,precum cele pt copii, poate si erau pt copii. As fi vrut sa vorb cu el, nu m-am simtit puternica pt asta.
Pierduta acolo , fara timp, fara spatiu, in viermele ala de trecere - incercand sa imi opresc nenorocita aia de lacrima care se incapatana sa coboare, nu - sunt racita, de la sta imi sunt ochii lucitori, translucizi - sunt bine, doar de nu mi-as strica machiajul. Prinsa intre motanul care a preferat libertatea si fugea pe scari si ma tragea inapoi de parca as fi putut sa ma asez cu sezlongul in curtea blocului, sa ma mut acolo - intre boala lui la care ma gandisem toata ziua, incercand sa imi amintesc numele acelei cantarete de origine greaca, care zbiara, nu canta, care apasa in disperare clapele la pian, nu canta, de parca amintirea numelui ei ar fi fost o iesire din impas, o solutie ( nici pana acum nu mi-am amintit numele, netul s-a dovedit inutil, dupa ore intregi am renuntat) - intre ea care nu stiu ce mai vrea de la mine, era in timpul meu de recuperare si acum imi cere sa ne intalnim sa mergem la teatru ( o scuza putin credibila, caci ea mi-a zis clar ca nu rezista multe ore la teatru sau film, ca nu are stare sa stea mult in acelasi loc, ca ii lipseste puterea de concentrare), sa ii cer sa imi promita ce?
Si am plecat de pe scanul acela, metroul era mai mult gol. Nu stiu daca a vazut cineva ceva. Oricum oamenii ignora din politete, poate pt ca nu vor sa se incarce cu probleme celorlalti. M-am asezat cu fata la geamul de la o usa,cat mai departe, cat mai departe de locul acela, cat mai in fata (cei de pe scaune puteau vedea ceva? era de la curent). Reflectia mea in geam speram sa ma ajute. O doamna serioasa, machiaj impecabil. Trebuie sa pastram aparentele. Stricam bunatate de machiaj. Si gandul care tot revenea de a apasa pe butonul de alarma : aveam nevoie de mai mult timp pt a ma regasi. Nu puteam cobori asa, inca mai aveam nevoie de timp intre, de timp necontabilizat.
m-am bazat pana la urma pe cele 10 minute de la metrou pana la serviciu. Oglinda arata ca totul era in regula. Imi stergeam in treacat lacrima aia nenorocita, vai era doar o doamna preocupata de imaginea sa reflectata, care se tot aranja in geam, era poate prea mult machiaj in colturile ochilor - atat.
Trebuia sa ma adun. Nu am voie sa par fragila in fata lor. I'm strong, i am ok, i am and i will be fine. Always fine. No, not fine, more than fine, great - i'm doing great

Doar sa nu il mai intalnesc in metrou. Pot duce tot restul, ma voi obisnui cu casa aia goala, cu ea oh, o sa se sature de tot dusul si intorsul asta. sau doar voi refuza sa ii mai raspund la telef si la mesaje. Dar cu ... well, i'm not strong enough, not wise enough. And it's been how much? Almost 5years. Whatever, i'll be great as i said.

* stiu ca in strainatate exista support group pt familiile celor care au pe cineva drag bolnav de ...well, schizo, am spus-o, aici nu exista, am intrebat pe altii in situatia mea, am intrebat doctorul lui, nimic. Incercand sa imi amintesc numele acelei cantarete am dat pe youtube diferite criterii de cautare ( greek origin singer, strange music, strange music on piano, si orice mi-a trecut prin minte, schizophrenia - in final) si gasit oameni afectati de asa ceva vorbind despre. Cand voi avea rabdare, ma voi aduna si poate voi putea sa privesc. Da, e un blestem, atata au adunat (neah, neah, nu tigani - vai, in familia noastra, ce rusineee!) ca pana la urma au cules. Cel de sus are asa un simt al umorului ...
** am rezolvat ceva amintindu-mi? readucand totul in minte? As putea sa merg pe jos pana la serviciu, daca as stii ca m-ar feri de ... as face-o. dar orice loc de trecere, fie si o strada nepopulata ar avea acelasi efect when my whole world is goind down,down,down.

time for mourning

Orice relatie, nu conteaza cat de scurta, are nevoie de asa ceva. E timpul in care stai si te gandesti ce a fost. E nevoie pt a putea sterge din minte imaginea ei. Pt a fi sigura ca atunci cand o saruti pe ea, nu ajunge sa faca schimb de saliva cu fosta. Suna oribil , stiu. Dar oricine merita timp pt a gandi, pt a jeli ce a fost, pt a putea ingropa ca sa poata merge mai departe. Abia cand a disparut ce a fost, atunci o poti vedea pe ea. Altfel, imaginile se suprapun si nu e corect pt nimeni.
So, this is my time for mourning ...

fara sunet

vorbeai . si s-a taiat sonorul. nu mai auzeam nimic din ce spuneai. parca era un film fara sonor. tot ce ma puteam gandi era: daca ne-am fi cunoscut fara sa stim ce si cum e cu noi, daca eram colege, sa spunem, mie nu mi-ar fi placut de tine, eu nu as fi vrut sa te cunosc mai bine, eu nu as fi vrut sa fiu macar amica ta. tu nu esti un om bun.

si atunci m-am gandit ca nu e corect ca noi doua sa ajungem impreuna doar pt ca avem aceleasi preferinte si in momentul in care ce-am intalnit eram singure. ma simteam mai aproape de Dak, cu ea imparteam interesul fata de ciudati din literatura romana. cu tine, cu tine, e trist, doar noptile.

era un gol si sunetul nu voia sa revina.

vreau sa fiu medalion

mi-ai dat sa iti tin geaca
trebuia geanta
la trecerea de pietoni
cand ai pus medalionul sub bluza, eh
io, adica eu, adica uf, stii tu,
as fi vrut sa fiu medalionul tau
nu rade,
chiar vreau sa fiu medalionul tau

la norocul meu, sigur vei scurta lantul,
dar tot e bine, voi privi doar in jos.

daca ti-ai pune o clepsidra, as fi nisipul,
si as sta tot asa, doar in jos.

am ajuns sa scriu versuri, uite ce imi faci,
nu tu, ei doi, alea doua bestii ,
dar si ce sa fac, ca daca e sa merg la somn,
cu bestiile in minte numai somn nu ar fi.

la plecare mi-am cerut scuze ca nu prea pot sustine
un eye contact
pai da, ca daca bestiile aveau eyes,
nu mai aveam eu probleme cu contactul.

asa, era un fel de triughi,
ma uitam la ochii tai, nu puteam ramane uitandu-ma doar la ei,
adica nu te cunosc, nu pot ,
si ma uitam in alta parte, acum iti pot descrie si cate frunze are
acel tufis din dreapta - spate.

si apoi imi intorceam privirile,
dar ale naibii, tot la bestii se fixau.
nu te superi ca le zic bestii, dar eu asa le simt, ca bestii.

si uite asa ochi - tufis - sanii.

ma si enervasem , adica stai asa , si-a luat decolteul ca sa ce?
sa verifice daca mai au impact?
daca reactionez?
stiu ca nu e asta, toate tipele cu care natura a fost darnica,
cand isi aleg o bluza - aleg si decolteul generos

dar poate decolteul nu era generos
(asta se transforma intr-un poem despre un decolteu)
doar eu vedeam doar spatiul dintre sani,
medalionul l-am vazut abia cand l-ai strecurat sub bluza
si atunci mi-as fi dorit foarte tare, dar foarte, foarte tare
sa fiu medalionul tau.

gata, stiu, o sa ma rog sa devin medalionul tau
inainte sa adorm.
(ah, vei putea spune oricui ca ti s-a dedicat un poem ,
dar,
stii,
nu e un poem despre tine,
e despre sanii tai ,
si oricum nu ma supar daca spui,
caci isi merita tot poemul, fiecare cuvant,
fiecare virgula,
fiecare privire care nu putea sa se desprinda de ei,
vinovata)

* poem care va fi postat abia cand nu imi va mai fi asa de rusine de ce am scris ( maine dimineata sigur ma voi ingrozi de ce a putut aduce in mintea mea noaptea , e 22:37, nu e asa grav)
** poate ii dau totusi drumul in eter, daca nici in locul meu de dat cu capul nu pot fi silly , atunci unde? daca ma intrebi ceva, neg totul.

de ce zambesc

e un proiect al lui octavian/joacadeamine. eu incercat sa postez acolo, dar pun si aici ca nu prea sunt sigura de ce a iesit.
zambesc, de ce zambesc eu? hm, am citit eu undeva ca daca zambesti , chiar daca iti e foarte rau, se activeaza niste muschi la nivelul creierului si iti va fi mai bine. asa ca zambesc si cand nu ma simt f bine
zambesc pt ca e contagios si ma bucur cand imi zambeste si celalalt/cealalta. acum , sincer, am avut probleme cu zambitul pe strada la oameni tristi. ca de ce zambesc? ca ce e de zambit? ce zambesc pe seama lor? si ce - viata nu e roz pt toata lumea si de ce simt eu nevoia sa afisez ca viata mea ar fi roza. uite , atunci, refractarilor, zambesc sa va fac voua in ciuda.
zambesc pt ca e soare, pt ca ploua frumos, pt ca ninge ca in copilarie, pt ca all these simple things make my day, my life.
zambesc cand vad o fata frumoasa: sigur ziua mea va fi mai buna.
zambesc pt ca pot schimba o lume asa. sa va explic cum: eu zambesc in metrou, cineva ma vede si zambeste si ea/el. sa zicem ca e o secretara, si secretara se duce la ea la firma si zambeste acolo si zambetul e preluat de sef si seful se va purta mai frumos cu toti angajatii si angajatii se duc acasa si zambesc familiei . si uite asa lumea intreaga va fi mai frumoasa, mai luminoasa, mai senina. sunt iremediabil o zambareata si atat. hei, sunt zambareata si nu ma tratez
am auzit eu ca in occident oamenii zambesc pe strada, dar toti. si romanii nostri - caci unul dintre ei imi povestea - erau iritati. ca e zambet mecanic, ca nu transmite nimic. da, dar si de ar fi un zambet din politete ce are? nu e frumos sa ii intristezi pe ceilalti cu problemele tale. zambeste, e doar o masca, dar e mai bine asa.
cere exercitiu, stiu. ca la inceput si eu zambeam doar alungind buzele , dar nu, nu. ca mi s-a spus ca se vede dupa ochi ca nu zambesc cu adevarat. asa ca exersati, va rog, trebuie sa zambeasca si ochii, sa straluceasca. va spun eu, veti ajunge sa zambiti cu adevarat! veti avea ochii mai frumosi, obrajii rumeni si oh, veti arata ca niste copii tembeli, dar nu-i nimic ca ne nimerim noi prin bucurestiul asta care nu e asa de mare si vom fi mai multi copii in cautarea "floricelelor de pe campii"
zambesc inainte sa adorm caci imi place sa dorm si vreau sa ma trezesc tot cu un zambet si nu ma voi intreba de ce zambesc, doar voi fi fericita ca e o noua zi, asa cum sunt fericita cand adorm pt ca uite, inca o zi frumoasa a trecut ( de fapt, zambesc pt ca daca te incrunti faci riduri, daca zambesti faci doar gropiţe - hi hi hi)
ma sperie chipurile cenusii, incercanate din metrouri, dimineata. tipilor nu le zambesc ca isi fac idei si nu mai scap dupa :D

so, smile - the world looks bright from here! :)

* zambetul ca modalitate de a submina o lume cenusie ( we are happy, we are gay, we are many)- fragment din ideile crete care imi bantuie creierul

** later edit :,, se activeaza muschii la nivelul creierului":)) muschi pe creier:)), era de fapt: prin zambet se activeaza muschi ai fetei care trimit impulsuri la nivelul creierului, sper ca am nimerit-o acum

Elemente de psihologie prezente in "the well of loneliness"

Nu voi avea prea multe pretentii. Subiectul recunosc ca ma depaseste, nu am backgroundul necesar. Citit freud si jung si lacan. Dar nu sunt o experta. Nici pe departe. Incerc sa ma apropii de acest subiect din punctul de vedere a lui literat, constienta ca literatura se intersecteaza cu psihologia, filosofia, stiinta, istoria si politica vremurilor in care a fost a trait un scriitor.

1. Karl Heinrich Ulrichs - o carte a lui apare in seiful tatalui lui stephen. Tatal stia despre ce este in neregula cu fata lui, dar nu i-a spus din mila. Asta nu am inteles. Nu i-ar fi fost mai usor daca stia ca sunt mai multi ca ea, ca ei constituie chiar un obiect de studiu? Ca era altfel - o simtise inca de pe la 10-12 ani prin comparare cu alti copii de varsta ei, baieti si fete.
Ulrichs (1825-1895) este considerat un pionier al miscarii pt drepturile lgbt. Copil fiind, poarta haine de fata. La 14 ani are prima experienta homosexuala.
Termenul de "al treilea sex"este folosit pt prima data - potrivit enciclopediei lgbtq- de balzac in ,,Scene din viata pariziana" parte din ,, Comedia umana"(1838-1847). Ca termen stiintific, apare insa pt prima data la ulrich intr-o scrisoare catre sora sa (1862) si e folosit ca sinonim pt homosexuali. El ii explica surorii sale ca oamenii apartinand celui de-al treilea sex nu sunt barbati in sensul acceptat al termenului caci au trasaturi feminine si sunt atrasi de cei de acelasi sex ( vorbim de inceputurile studiilor in psihologie, cu siguranta nu a vrut sa jigneasca pe nimeni prin acel " barbati in adevaratul sens al cuvantului"- nu mai fiti asa sensibili).
Doi ani mai tarziu, sub pseudonim, ulrichs va publica o serie de douasprezece brosuri despre iubirea sexuala barbat- barbat . vorbeste indirect si despre femei-femei. Nu va voi mai obosi cu termenii care oricum nu mai sunt in uz acum.later edit:ba va voi obosi, pt ca acesti termeni ii veti intalni folositi la sfarsitul sec 19 prin carti ce abordeaza tematica gay (eu am patit-o, de aici si editul). deci, avem asa, f simplu : uranist pt gay.
Ulrichs este prima personalitate care si-a facut coming-outul public. A marturisit intai familiei ca el se ascunde in spatele acelui pseudonim si ca este homosexual, apoi a inceput sa publice sub numele sau real. Urmarea? A fost destituit din functia de asistent juridic pe care o avea de 8 ani.
In 1869 apare o lucrare a unui alt austriac ( si freud tot acolo locuia - or fi fost oamenii mai deschisi la minte acolo) - Karl-Maria Kertbeny, si la el apare prima data termenul de ,,homosexual", iar din 1870 problema orientarii sexuale va deveni subiect de larg interes.
Termenul de ,,al treilea sex" poate fi explicat doar in relatie cu urmatorii termeni, pe care ii veti gasi mai bine explicati , mai stiintific, la wannabegay. Eu am scris aici ca sa pricep in primul rand eu. deci mai simplist.
a. intelesul biologic de sex= asta se refera la xy, xx si din astea, cromozomi, ADN ( ma depasesc), dar banuiesc ca e ca si cum te consulta un medic si zice ca esti femeie pt ca ai tot ce trebuie ca sa fi catalogata drept femeie. Asta de nu o fi ca si cum iti ia sangele si il analizeaza si zice gata, esti femeie. Oricum , tu nu contezi, conteaza ce spune aparatul ala sau testele de laborator.
b. rol de gen= norme care sunt asociate 'barbatilor' si ' femeilor'. Asta e simplu: femeile sunt la bucatarie si cu copii , si barbatii sunt cu reparatul masinii si a tot ce se nimereste prin casa. Da, prima data cand femeile au muncit, cand femeile au renuntat la corsete si sutiene si au inceput sa poarte pantaloni s-a dus tot gender role-ul lor.
c.identitate de gen= aici nu mai are legatura cu ce a fost mai sus, cu biologia si ce iti impune societate, esti tu si din ce categorie simti tu ca ai face parte. Si uneori nu faci parte din marile categorii ( 'barbat'/'femeie'), si uneori esti something in between, the third gender.
d.orientare sexuala=asta se refera la sex, ce sex te atrage: barbat, femeie( straighterii / homosexualii), ambele( bisexualii), nici unul (asexuali - thanks dak) sau alt gen ( cred ca aici intra al treilea sex).
Acum eu am o mare problema. Am impresia ca undeva la inceputul psihologiei se facea confuzia intre transgender si lesbiene/gay. Ideea este ca, citind romanul, eu am identificat-o pe stephen cu o lesbiana, dar altcineva a spus despre ea ca e transgender . da, e tot bla-bla-ul ala ca simtea nevoia sa se imbrace in haine de baiat, sa calaresca precum baietii, ca avea gesturi masculine si corp mai curand masculin ( solduri stramte si umeri lati, musculoasa). Dar abia dupa ce am citit prefata, am avut impresia ca Radclyffe Hall are o mare amestecatura in minte. Ca simte nevoia sa isi argumenteze cartea care se dorea o chemare la coming-out pt toti invertii / homosexualii prin teorii din psihologie din vremea sa, preluand fara sa sa discearna elemente din endocrinologie si amestecandu-le cu psihologia.
Or, tocmai, ca si psihologia facea confuzii. Uite , va dau exemplu , pe Vita Sackett-West, da, arata mai baietoasa si era bisexuala. V-o dau exemplu pe Romaine Books, pictorita care a purtat pt prima data haine de barbat in public si par scurt, socand si impunand o moda, considerata prima butch.
Dar o lesbiana poate sa aiba trasaturi masculine si obiceiuri masculine, asta nu o face transgender. Pt ca e ok in pielea sa.
Uite va dau un alt exemplu. In India exista hijra - o comunitate de aprox 5-6 milioane. Sunt barbati imbracati in haine de femei sau invers care refuza sa se identifice cu 'femeile' sau 'barbatii'. Eh si o fotografa britanica scrie o carte despre o astfel /un astfel de hijra si ii spune de schimbarea de sex. Raspunsul mi-a placut foarte mult:,, Tu chiar nu intelegi. Eu sunt al treilea sex, nu un barbat care incearca sa fie femeie. E problema societatii tale ca nu recunoaste decat doua sexe". In urma unei campanii duse de comunitatea hijra, din 2005 in pasaportul unui indian apare 'barbat', 'femeie' sau 'eunuc' ( a fost singurul termen pe care l-au gasit ca sinonim pt societatea noastra, desi doar 8% din hijra sunt castrati). Noi nu avem un cuvant pt ce sunt ei.
De ce naiba m-am obosit sa scriu asta? pt ca imi pare ca undeva pe la inceput psihologia simplifica lucrurile pt a le face mai pe intelesul maselor . dar apareau confuzii care nu sunt acceptabile acum.
Ma gandesc cum era pe atunci pt o lesbiana. Adica apeland la stiinta prelua idei gresite. Eh, uite de aia eu nu prea ma bazez pe ce zice stiinta, sunt doar oameni care se dau si ei cu parerea intr-un limbaj care de multe ori ma depaseste si reducand pt a le iesi lor la socoteala eu stiu ce teorie pe care o au in minte. Nu e pozitia strutului, citesc cand mi se ofera ocazia ce mai scriu , dar iau act de teoriile lor si atat.

2.Havelock Ellis - "Inversarea sexuala" (1897) foloseste termenul de ,, inverti" .Havelock Ellis e un om ciudat, nu stiu daca il pot considera un om de stiinta- doar un ciudat ( in wikipedia e considerat ' british sexologist'). Termenul este folosit ca sinonim pt homosexuali, este invechit acum, iesit din uz. Se pare ca mai este cunoscut mai mult datorita utilizarii lui de catre Radclyffe Hall.
Havelock Ellis asta vorbea in cartea lui despre invertiti innascuti si 'adevarati'. Radclyffe Hall nu a facut decat sa preia aceasta teorie dusa la extrema asupra homosexualitatii . De aceea stephen trebuie sa aiba solduri inguste si umerii lati. Ca sa fie o ' adevarata' invertita. De aici, confuziile.
Ce stiu eu din experienta. Ca sunt lesbiene care se simt urate ca femei pt ca nu se recunosc in panaramele siliconate si colagenate de la tv. ca se simt frustrate de faptul ca arata altfel. Dar asta nu le face neaparat lesbiene, ci doar femei frustrate care inca nu au aflat ca pt oricine in lumea asta exista cineva care sa il/o iubeasca exact asa cum este. Si un defect pt tine poate fi o calitate chiar atractiva pt altii/altele.
O sa inchei cu un citat despre parerea lui stephen referitor ce se scria in stiinta despre lesbiene: ,, ce doctor poate stii adevarul intreg? De multe ori ei intalnesc doar neuroastenici, pe aceia dintre noi pt care viata s-a dovedit prea amara. Sunt buni, doctorii astia - unii dintre ei foarte buni; muncesc din greu incercand sa rezolve problema noastra, dar in jumatate din cazuri ei muncesc pe intuneric - intregul adevar e cunoscut doar de un invert obisnuit. Doctorii nu pot face pe ignoranti sa gandeasca, nu pot spera sa prezinte suferinta unor milioane; numai unul dintre noi poate, candva, va putea face asta ..." (pag.440)
Asta ar fi menirea cartii lui radclyffe hall, sa prezinte din punctul unei lesbiene realitatea lumii in care traieste. Facand-o mai pe intelesul ignorantilor. Si eu cred ca literatura poate mai mult sa dezvaluie decat psihologia, pt ca foloseste intrumente adresate inimii si nu mintii, precum stiinta.
Au fost ' invertiti' din astia in stiinta care au prezentat homosexualitatea. Dar au facut greseala de a se considera pe ei insisi etalon. Nu au putut fi obiectivi. Daca ulrichs se imbraca in haine de femeie inca din copilarie , nu inseamna ca toti gay-i sunt asa. S-au folosit de stiinta in incercarea de a-si face lor viata mai usoara.

Surse:
1. http://en.wikipedia.org/wiki/Karl_Heinrich_Ulrichs
2. http://en.wikipedia.org/wiki/Third_gender
3. http://www.geocities.com/oneill_g/freud1.html
4. http://www.glbtq.com/social-sciences/third_sex,2.html
5. http://www.glbtq.com/literature/hall_radclyffe,3.html
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Havelock_Ellis

* cautat si prin search pe blogul lui wannabegay, nu am reusit deloc sa ii gasesc videoclipul in care vorbea despre gender identity, gender role si restul. Nu ar o idee rea daca si-ar aduna toate videoclipurile intr-o sectiune separata pt nepriceputi ca mine. Ia gata, cer ajutorul.
** pt o sinteza a termenilor folositi in timp pt a desemna erotismul intre persoane de acelasi sex, vezi interesantul articol al mariei irod de pe 2straight's blog.

ridica-Te si mantuieste-ne! da-ne si noua dreptul de a exista

acesta era fragmentul la care imi venise mie ideea sa va traduc un discurs al lui stephen gordon (pag. 459):

,,Si-a inclestat mainile ( stephen) intr-un fel plina de manie. cat va mai continua aceasta nedreptate? Cat timp Dumnezeu va sta nemiscat si va indura acesta insulta catre creatia Sa? Cat va mai tolera afirmatia monstroasa ca homosexulitatea nu este parte din natura ? caci daca exista ce altceva poate fi? Toate lucrurile care exista sunt parte a naturii!
Dar cu aceeasi amaraciune ar putea vorbi de vietile irosite ale unor fiinte precum wanda ( pictorita alcoolica prinsa intre credinta ferventa si pornirea sa naturala), care, daramata in adancurile lumii, i-a oferit lumii chiar scuza pe care o cauta pt a ii arata cu un deget acuzator. Ce exemplu rau erau ei, cei mai multi dintre ei, si totusi - daca nu ar fi fost acel neprevazut accident din nastere, wanda ar fi putut fi o mare pictorita.
Si apoi ea ( stephen) ar fi discutat chiar despre oamenii diferiti de existenta carora a ajuns sa afle: femei si barbati cinstiti si muncitori, nu putini dintre ei inteligenti, si totusi care nu aveau curajul sa recunoasca ca sunt homosexuali. Erau cinstiti, se pare, in toate privintele cu exceptia acestuia, caci lumea le impusese aceasta minciuna dezonoranta. Drept urmare, singuri trebuiau sa spere ca isi pot gasi linistea, ca spere ca pot pretinde dreptul de a exista. Si in permanenta acesti oameni trebuiau sa duca cu ei acea minciuna ca pe un sarpe otravitor la san; trebuiau sa ascunda ca nedemna iubirea lor si ii nege existenta. Acea iubire care era poate cel mai frumos lucru al lor.
Dar cum ramane cu femeile care au luptat in razboi (primul razboi mondial la care stephen participa ca voluntar pe ambulanta) - acele femei linistite, extrem de slabe pe care le-a vazut prin Londra? Anglia le-a chemat si ele au venit; pt prima data, fara sa le fie rusine, ele au vazut lumina zilei. Si acum, pt ca ele nu erau gata sa dea inapoi si sa se ascunda prin gauri si colturi, chiar societatea pe care au servit-o s-a intors asupra lor pt a le scuipa; pt a le striga: ,, sa dispara acest cancer dintre noi, acest cuib de anormalitate si coruptie! " aceasta a fost multumirea pe care au primit-o pt munca pe care au depus-o din dragoste pt Anglia!
Dar cum ramane cu acea ciudata atractie spre religie care pentru foarte multi dintre ei mergea mana in mana cu homosexualitatea? Multi astfel de oameni erau profund religiosi si aceasta era cu siguranta problema care le aducea cea mai multa amaraciune. Ei credeau si prin credinta, ei tanjeau dupa o binecuvantare a ceea ce pt unii dintre ei parea foarte sacru - o unire prin credinta si devotiune.(cred ca se refera la casatorie) Dar binecuvantarea Bisericii nu era pt ei. Oricat de credinciosi erau, ducand vieti obisnuite, nefacand rau nimanui, Biserica ii alunga; binecuvantarea ei era strict rezervata celor normali.
Apoi stephen a ajuns la acel lucru care dintre toate reprezenta pt ea cea mai framantatoare problema. Tinerii, dar cum ramane cu tinerii? Unde s-ar putea indrepta pt a se distra inofensiv si natural pt varsta lor? Iat-o pe dickie west ( femeie pilot de avioane) si multi altii ca ea, tineri puternici, curajosi si buni ; si totusi izolati de multe din placerile care apartineau prin nastere oricarei persoane tinere - si mult mai demna de mila era o femeie care fiind normala in mare parte isi oferea dragostea unei lesbiene ( cred ca se refera la bisexuale). Tinerii aveau dreptul la distractiile lor inocente, aveau dreptul la un cadru social normal; aveau dreptul, intr-adevar, sa urasca izolarea pana cand ea le era impusa; pana cand, din ignoranta si furie, se indreptau spre singura viata sociala pe care lumea le-o oferea spre distrugerea lor; se indreptau spre cele mai urate persoane din tagma lor, spre aceia care bantuiau barurile Parisului ( se refera la barurile de drogati, singurele in care erau acceptati homosexualii). Iubitele lor erau neajutorate, caci ce puteau face? Si ele erau neputincioase, neavand nimic de oferit. Si chiar si heterosexualii toleranti erau neajutorati - cei care mergeau la petrecerile lui valerie ( valerie era un fel de gazda pt saloane literare, artistice), de exemplu. Daca aveau fii sau fiice, ii lasau acasa; si luand in considerare toate aspectele, cine i-ar putea acuza? Iar in privinta lor insisi , ei erau prea batrani - fara indoiala toleranti pt ca imbatraneau. (?! What? ! dupa cate stiu batranii nu sunt tocmai toleranti, si cu cat imbatranesti cu atat esti mai putin deschis la minte). Ei nu puteau oferi frivolitatile pe care tinerii era normal sa le ceara.

Valerie ( cea care o asculta pe stephen vorbind - matroana de saloane literare) ar fi vrut cu adevarat sa o ajute, dar avea putine sa ii spuna pt a o imbarbata. Era greu pt tineri, se gandise si ea la asta, dar unii s-au descurcat destul de bine, doar cativa au fost distrusi. Natura incerca sa isi duca rolul la capat; homosexualii apareau in numar tot mai mare, dupa o vreme numarul lor isi va spune cuvantul, chiar si in ciuda prostilor care inca ignora Natura. Ei trebuie doar sa supravietuiasca lumii lor - recunoasterea va veni. Dar intre timp, ei ar putea sa-si dezvolte mandria, ar putea sa invete sa fie mandri de izolarea lor. Asa incat ea gasea ca nu exista putine scuze pt sarmani prosti precum Pat ( cea care zbura din floare in floare, vesnica indragostita si suferinda), si mai putine pt betivi precum Wanda.
Cat despre cei carora le era rusine sa se declare, stand ascunsi de dragul unei existente linistite, ea ii dispretuia adanc caci, nu e asa, erau inteligenti; ei erau tradatori ai firii lor si ai celorlalti la fel ca ei, a insistat ea. Caci cu cat ajungea lumea sa realizeze mai curand ca odata cu homosexualitatea venea adeseori si inteligenta, cu atat mai curand lumea va inceta sa ii mai persecute. Persecutarea era intotdeauna un lucru monstuos, aducand ganduri monstruoase - si astfel de ganduri erau periculoase. ( homosexulii ca boala a lumii , ce ar trebui exterminata, oh, dar va veni curand nazismul, avea dreptate)
Iar in privinta femeilor care muncisera in razboi, ele au constituit un exemplu pentru generatia viitoare, si acest lucru in sine ar trebui sa fie o recompensa pt faptele lor. Auzise ca in Anglia multe astfel de femei ajunsesera sa creasca caini la tara. Ei bine, de ce nu? Cainii sunt oameni foarte buni pt a fi crescuti. ,, Plus je connais les hommes, plus j'aime les chiens." ( putina mea franceza traduce asa: cu cat cunosc oamenii mai bine, cu atat iubesc mai mult cainii - zicala aceasta ii apartine unui actor interbelic, fernand gravey). exista lucruri mai grave decat crescatoria de caini la tara.
Era complet adevarat ca homosexualii erau adeseori religiosi, dar mersul la biserica pt ei era o forma de slabiciune; ei trebuie sa fie o religie in ei insisi daca simt cu adevarat nevoia de religie. Iar in privinta binecuvantarilor, ele sunt un dat al biserii fara indoiala, dincolo de care sunt doar superstitii. "
Cam atat. Mie mi-a facut placere sa traduc acest pasaj. Multe dintre lucrurile spuse acolo inca mai sunt valabile.
Sper ca nu am incalcat vreun drept de autor prin ce am facut. fragmentul face parte din acelasi roman: hall, radclyffe - ' the well of loneliness' , virago press, london, 2008 ( deja am invatat pe dinafara)

* damn, acum mi-am amintit de pasajul cu negrii, si e foarte frumos. Cum de mi-a scapat? maine spun de el si o sa ma mai uit si pe textul asta ( acorduri si exprimare)
** si tot ca sa nu uit, ,, logodnicul" al hortensiei papadat-bengescu era tot asa cica din experienta ei ca infirmiera in primul raz mond. stiti ca si de ea se spunea ca era frigida, avea probleme cu barbatii? stiu ca intrec masura, dar intotdeauna mi-a parut ca ea, ca scriitoare, ar fi putut spune mai multe daca ar fi avut un mediu propice. poate imi amintesc sa citesc cartea asta, o si am, doar sa nu uit de ea.

so, i confess

1. fumez. Mai tineti minte postarea cu cum ma vad peste 11 ani? Pe atunci nu fumam, ma duceam la sala si aveam o parere f buna despre mine. Dar daca vedeam pe cineva fumand, plecam de langa el, daca vedeam in filme fumand, schimbam canalul. Aveam noroc ca la serviciu nu se fuma. Nici macar directorul nu fumeaza unde lucram. Se fumeaza doar in afara institutiei. Asta a contat. Daca eram fortata sa ma las nu o faceam. A fost un chin. Si de asta imi e greu iar sa incerc sa ma las: ma trezeam la 3-4 noaptea cu nevoia de a fuma, dimineata la cafea, cafeaua nu avea gust, nu imi venea sa fac nimic. Caci ma obisnuisem sa ma recompensez cu tigare. Asta a fost o luna, timp in care am numarat zilele. Apoi lunile. 6 luni nu am fumat. Ok, daca ma nimeream langa fumatori ceream o tigare. Asta a fost o alta greseala, pe langa cea cu feritul de fumatori. Nu dispar fumatorii ca nu mai fumez eu.
cand m-am intalnit cu ea am cumparat primul pachet de tigari. Am zis sa nu cer ca poate fac impresie proasta. Am incercat sa ma las cu ea alaturi. Incepusem sa cumpar tigari si cand nu eram langa ea. Nu bricheta, ca ma duceam la argaz si aprindeam doar ca sa fumez mai putin. Am incercat sa ma las iar langa ea. Am zis ca ii platesc tigarile cat timp sta langa mine si fumeaza si eu nu pot sa nu fumez cand se fumeaza langa mine. Adevarul e ca nu puteam nici sa o sarut, ii mirosea urat gura daca eu nu fumam, nu ma puteam apropia. Ma lasasesem pt ca nu mai suportam sa imi miroase parul si casa si hainele a tigari si uite ca tot acolo ajunsesem. Daca ma lasam eu nu insemna ca nu ar mai fi mirosit cat timp si ea fuma. Poate asta a fost alta greseala. Nu treb sa ma incurc cu o fumatoare. Dracu stie, nu mai stiu nici eu. caci greseala dupa greseala si iar greseala. Eu sunt de vina, prea slaba.
Acum de exemplu rezistasem fara tigari pana la 6 si la si jumate am mers dupa tigari. La 8 am sala, puteam sa o mai lalai. Si dupa sala nu mi-ar fi venit cheful sa mai fumez. Da, la sala merg si fumez. Cum naiba vine asta?
Vreau sa renunt pt ca imi era bine si aveam o parere despre mine mai buna cand nu fumam. Nu vreau sa discut despre asta, am tendinta de a ma vaita si de a nu face nimic. Asa ca acum am spus, si daca voi face, o voi face. Daca nu , nu. Dar de vorbit despre asta nu voi vorbi. Sper sa incep iar sa numar zilele fara tigari si apoi luni si apoi ani. Pot accepta sa fiu fumatoare care nu fumeaza. Nefumatoare nu cred ca voi fi vreodata.

2. imi urasc motanul. Mai , il urasc! Deci am inceput sa injur fara oprire , eu care de obicei urasc vorbirea vulgara. Sa dorm cu nervi , eu care pun atata pret pe somn. Nu am loc in care sa imi pun un lucru ca vine el si il ascunde dracu stie unde. Nu mai sunt stapana in casa mea. se lupta cu cartile mele , cu oamenii care imi calca pragul. E incredibil de posesiv. Tandretea lui nu e decat un alt mod de a-mi cere mereu, mereu atentia. Nu il mangai, il servesc, ii fac masaj . in mama lui.
cand am mers la cumparaturi azi, am lasat plasa deschisa. Adica sa il dau afara nu pot, ca nu am inima pt asta. dar ma gandeam ca poate pleaca singur. cand m-am intors vecina de jos mi l-a adus ca cica ar fi ajuns pe sforile ei. Naspa. I-as fi dus dorul o vreme, as fi suferit, dar mi-as fi luat inapoi casa in posesie.
Cand am coborat dupa tigari, vecina si-a aratat capul la usa , cred ca astepta multumiri. Nu aveam de unde. Iar incepe o noapte in care ma lupt cu el ca sa dorm. Si inca nu e in calduri ca e prea mic. E doar natia lui aia impielitata.

newsflash: ajung acasa dupa sala si gasesc ciorba la care muncisem ore intregi si din care nici macar nu gustasem, ca frigea cand am plecat, intinsa pe toata gresia din bucatarie. am luat motanul si am vrut sa il arunc in fata blocului. m-am oprit , sunat mama, maine sa vina sa il ia. nu mai vreau sa stiu nimic de el dupa aceea, dar sigur ma va tine la curent si imi va reprosa. insa:
- nu voi mai fi un pachet de nervi de dimineata pana adorm.
- nu voi mai strange dupa el ,primul lucru cum ma trezesc sau cum intru in casa.

o casa pana la urma e pentru locuit de catre oameni si daca nu te intelegi cu animalul, pleaca animalul ca nu o pleca omul. nu mai vreau in viata mea pisica! clar!

* hai ca asta e prea dura. cum am ajuns eu in lista unei tailadeze? nu e vorba, imi placea tailanda, asta pana am aflat ca e the land of choice pt pedofili. so, trimiterea la ,,lolita" o fi atras-o? :D

realitate si fictiune in the well of loneliness ( idei razlete)

citind romanul, nu iti vine sa crezi ca hall e contemporana cu virginia woolf ( cica aceasta ca gasit cartea 'imposibil de citit' ) . avem doua carti care au o contribuitie la ... cum sa ii spun? Refuz literatura lesbi, imi pare ca reduce, la ... intruducerea subiectului lesbianism in arta/societate ( suna tare prost,stiu ). 'Orlando" in care totul e metaforizat, deci ascuns si, fiind si literar o reusita, trece de cenzura si romanul intra intre marele romane universale. Si un roman plictisitor, dar direct, care nu stiu in ce masura si-a atins scopul. hm, poate totusi forma conteaza. Degeaba intentia ta este buna, continutul reusit pt ca materia din care te insipiri e buna, daca forma va fi proasta pt ca nu esti inzestrat cu talent (vezi multitudinea de romane cu iubiri lesbiene care au aparut in literatura noastra douamiista). Stephen, ii spune un personaj din roman, are mai mult mentalitea unui boieras de tara. Si asa este si in literatura, un boieras de tara.

Cum? Adica, poftim? Avea 48 de ani cand a scris " the well of loneliness"? dar nu avea asa multa minte atunci. Sarmana, chiar credea ca face un bine. Adica a facut. Dar cartea e proasta. Intentia nu scuza calitatea cartii in literatura.

Interesant ca nu exista termenul de homosexual pe atunci, sinonimul pt 'invertit' era ' homosexualist'. Poate ca lingvistic era corect acesta.

Era dislexica, i se citea de catre iubita / sotia unui amiral cu care coabita de 10 ani . aceasta ii citea din carti de psihologie si john ( caci acesta era numele pe care si l-a ales radclyffe, renuntand la margarite) a amestecat aceste vagi informatii din stiinta cu catolicismul si spiritualismul , apoi cu idei ciudate din endocrinologie. Deci fumeia asta nu putea sa fie buna la nimic, dar se pricepea la toate.

Aflat apoi tot din prefata, ca de fapt nu a fost in stare nici sa creeze acele personaje. Sunt persoane reale, iar portretele fizice trimit clar catre oameni de arta ai vremii. Pana la urma romanul lui radclyffe hall s-a dovedit, pentru mine, o ocazie de a descoperi lumea acelor vremuri:
- jonathan brocket este in roman un dramaturg gay care se inspira din mizeriile celor din jur. Are o singura calitate, este f sincer cand stie ca poate face un bine. El este Noel Coward, dramaturg englez care face cariera in america. Am descoperit o sketch al lui aici. slabut, gen dem radulescu (nici sa ma gadil, nu rad )
- valerie seymour , matroana unui salon literar alaturi de cel al lui gertrude stein, agreata atat de lumea hetero, cat si de cea a invertitilor din care facea parte, reuseste sa se faca placuta tuturor prin f multa diplomatie. Ea este natalie barney despre iubirile careia am aflat din documentarul "paris was a woman" asa am aflat de relatia de 50 de ani dintre natalie si ciudata pictorita romaine brooks . la minutul 2:25 e un portret al Unei Troubridge, partenera lui radclyffe hall. Da, foarte interesanti anii '20 pt lesbiene, in paris.

scandalul a avut loc doar in marea britanie, in america romanul a fost publicat fara probleme, iar in franta nu a inteles nimeni care era problema legata de acesta carte.

Pana la urma, cartea nu si-a atins scopul inaltator la care visase autoarea :,, sa incurajeze invertitii sa se confrunte cu lumea ostila afisandu-si adevarata natura , si sa o faca cu mandrie si curaj" - nu e asta coming out, out and proud?. da, acum se stia , dar erau tolerate cat timp nu se afisau.

Sursa : Souhami, Diana - introduction to " the well of loneliness"
Wikipedia - http://en.wikipedia.org/wiki/Radclyffe_Hall

radclyffe hall - the well of loneliness (booooooooooring novel)

Intro: cum am ajuns eu sa citesc aceasta carte
pasul1 =vazut o miniserie bbc recomandabila doar in zilele ploioase ( dar eu si atunci ea as alege mai curand sa ies pe undeva) sau insomniacilor - 'portrait of a marriage'. Era acolo vorba despre casnicia dintre doi soti bisexuali ( ea o scriitoare mediocra - vita sackville-west, iar el un diplomat ) si despre cea mai importanta criza din viata lor - sotia indragostita de o alta femeie.
Pasul2 = de pe wikipedia aflat ca vita a fost modelul folosit de virginia woolf pentru 'orlando' , intre cele doua existand pt f scurta vreme o aventura.
Pasul3= tot de pe net aflat ca ambele scriitoare au fost chemate ca martori la procesul intentat de stat scriitoarei radclyffe hall la aparitia romanului " the well of loneliness". Ambele au refuzat. Mi s-a parut interesant subiectul, mi-am exprimat interesul de a citi cartea. Sadland/ileana m-a ajutat si ii multumim ( comandat cartea la o librarie straina).

Cuprins: de ce ati citi aceasta carte:
1. daca vreti sa va mai exersati lectura in limba engleza si sunteti la un nivel mediu. Va puteti mandri apoi ca ati citit o carte (wow) de 500 de pagini cu caractere minuscule ( se mai scot la spatierea dintre randuri). Nu indoiti prea tare paginile si puteti sa faceti apoi cartea cadou.
2. daca duceti lipsa de hartie igienica , calitatea hartiei facand paginile ideale pt asa ceva ( naspa cu tusul, cica e toxic) - va dati seama? Hartie igienica de 60de roni?! Puteti pastra doar coperta drept dovada.
3. daca va plac romanele sensibile, din acelea cu castele si nobili si dealuri si suferinte din dragoste. Daca va place jane austin , o sa va place si acest roman - basm pt lesbiene. E un bildungsroman ( imi e si rusine sa folosesc asa termen la asa roman), e un roman al devenirii, al formarii unui personaj. Se ia de la nastere, ba nu, dinainte - de la cand se cunosc parintii - pana la momentul aparitiei romanului. Asa ceva am intalnit mai curand la dickens ( alt boring al lit engl) si a fost parodiat cu mare talent de laurence sterne ( chiar va recomand , promit ca o sa va placa - "tristram shandy").
Avem deci un nobil frumos, bogat, dăştept care se indragosteste si ia de sotie o tanara frumoasa si ea, inocenta si delicata. Traiesc fericiti intr-un taram de basm , pe mosia de la Morton (momentul initial, de echilibru). Ei trag si trag , dar mostenitorul nu apare. (stati ca inca nu e intriga). in jurul varstei de 30, cand nimeni nu mai spera, mama ramane gravida - toti trateaza fatul inca nenascut ca baiat, vorbesc despre el la masculin, fac planuri. Apare - e fata ( asta e moment de lipsa, dezechilibrul care strica totul - intriga). Acest lucru nu deranjeaza pe nimeni - i se pune numele stephen in certificatul de nastere. Copilul e crescut ca un baiat. Servitorii sunt uimiti, mama e speriata si nu se prea apropie de fatul ei pe care nu il poate intelege ( se simte vinovata pt ce simte, dar nu se poate opri), tatal intelege ce este cu fiica lui - el tine ascuns intr-un seif un carte de medicina apartinand lui karl heinrich ulrich ( caut si va spun mai mult despre acesta).
Fata are putine relatii cu lumea din afara, merge la copii unor vecini , intelege ca nu este nici ca fiica acestora ( o copie in miniatura a mamei - afectata, delicata, artificiala), nici cu fiul lor ( badaran, ingamfat). la 17 ani intalneste un englez care locuia in canada actuala , e in sfarsit fericita ca poate avea un amic care nu e speriat de firea ei baietoasa. Barbatul se indragosteste insa de ea, stephen vede acest lucru ca monstruos - despartire spre dezamagirea tuturor, care deja planuiau nunta.
La 7 ani e indragostita de menajera. Frumos acest pasaj, nu pt ca stie cum sa povesteasca radclyffe hall, ci pt ca faptele copilei sunt chiar induiosatoare ( hai, mai, caut si eu ceva sa ma convinga ca nu am pierdut timp si bani aiurea!): fata se roaga la dumnezeu sa ii dea rani la genunchi cum are menajera de la frecat podelele.
La 26-28 este obiectul de divertisment al unei sotii plictisite, foste dansatoare de bar, casatorita cu un afacerist cu gesturi, haine si preocupari gay (?!). tatal lui stephen murise intr-un stupid accident, mama afla de relatia cu femeia casatorita si de interesul ei pt femei , o alunga de acasa - se refugiaza la paris. Se refugiaza in munca, are succes cu un prim roman, dar celelalte care urmeaza sunt dezamagitoare. Si uite asa v-am scutit de 300 de pagini. De acum totul devine putin mai interesant: razboiul, viata de noapte a parisului
- participarea femeilor la I raz mond ( cartea a patra, pag. 313-358) - in documentarul ' before stonewall' (1984) se spunea despre participarea femeilor la razboi ( da, stiu, era al doilea), dar era vorba acolo si de prezenta multor lesbiene inrolate. De fapt erau asa de multe incat , atunci cand s-a aflat la comandament si s-a cerut eliminarea acestora printr-o ordonanta, au iesit atat de multe in fata incat ar fi insemnat ca sa se ramana fara voluntari la serviciul de ambulanta.
Aici va cunoaste stephen iubirea vietii sale, o copila de 20 , ea are deja 32. o protejeaza in timpul raidurilor ( pe atunci nu exista crucea rosie, veneau doar noapte infirmierele sa ridice ranitii de pe front si erau tinte pt dusmani ). Afla comandamentul, le pare suspecta apropierea dintre ele, sunt despartite, dar se protejeaza de la distanta, mai fervent.
La terminarea razboiului, fata va ramane cu stephen, desi aceasta ii refuza orice apropiere fizica, orice tandrete pt ca i se pare ca ar condamna-o la o viata mizera. Ok, pana la urma vor forma un cuplu. In rautatea mea, cred ca averea imensa de care se bucura stephen asigura izolarea cuplului de rautatile celorlalti. Da, sunt barfite si privite cu ironie, da - sunt izolate de lumea buna a capitalei frantei, dar nu sunt atacate pt ca banii nu au miros.
- parisul , lumea invertitilor - inverti( inversati in latina) era un termen folosit inainte pt ' homosexual' . izolati de catre cei ' normali' , invertitiii sfarsesc in baruri in care
Ø proprietarul colectioneza specimene ca de circ ; monsieur pujol - cel care are fotografii cu toti si are numere pe spatele fotografiilor si fiecarui numar ii corespunde o descriere intr-un caietel secret, monsieur pujol colectioneaza inverti asa cum unii colectioneaza timbre;(p.433)
Ø proprietarul este traficant de droguri - alec's bar - invertiti drogati cu ochi goi, niste ingeri cazuti, disperati, ca niste stafii danseaza cu totii Dansul Mortii. Alungati dintr-o lume in care nu exista intelegere si dreptate, isi gasesc uitarea in alcool sau droguri (p.439)
sunt f interesante personajele prezente aici, nu e nici acum meritul autoarei, nu are clar capacitatea de a analiza, stie doar sa tina discursuri sforaitoare. Lumea pe care ea o prezinta e interesanta si trista in sine, ea avand doar meritul de a o consemna. Dintre multimea de personaje, cateva se disting:
- wanda, pictorita poloneza cu frati preoti, catolica inflacarata si alcoolica inrecuperabila, suferind prinsa intre credinta si pornirile pe care nu le intelege si nu si le poate controla
-cuplul jamie si barbara - povestea lor e ca romeo si julieta in varianta lesbi. Se cunosc din copilarie. Fug din tinutul natal pe care il adorau si dupa care sufera ( ca si stephen). Din cauza mizeriei si saraciei, barbara se imbolnaveste de pneumonie si moare. Ca sa poate ramane langa iubita sa, pt ca ne-existand nici o relatie legala intre ele nu poate asista la inmormantarea din anglia, jamie se va impusca.
In filmul "stonewall" (1995), e tot asa o poveste secundara de iubire dintre o travestita care detinea barul stonewall - cea care reusea sa le scoata pe toate celelalte din incuracatura pt ca avea un amant polician f bine pus in societate. E un pasaj din film care mi-a placut mie: amandoi sunt pe terasa unui bloc inalt, amantul ii arata iubitei geamurile de la un spital si ii spune : uite acolo iti vei face operatia de schimbare de sex, ea ii spune : dar nu vreau sa fac asta, iar tu ma placi asa cum sunt, replica lui: dar vreau sa fim un cuplu normal, vreau sa fii sotia mea, vreau sa nu mai imi fie frica , sa tot ma uit in spate daca nu sunt urmarit.
Urmarea? Dupa o perioada in care el respinge violent orice apropiere de iubita travestita, se va intoarce la ea, si dupa o noapte de iubire, scoate revolverul , o impusca in cap si apoi se sinucide si el. Aceasta e povestea care precede inceperea revoltei ( in noaptea in care a murit judy garland)
Banii nu pot proteja acest cuplu - jamie/ barbara, ele sunt f sarace. Cele doua nu sunt idealizate. Se cearta, sunt egoiste , se enerveaza. Nu am putut insa sa nu ma intreb de ce saracia, suferinta impresioneaza mai mult.
- later edit: e o scena f scurta cu niste negrii (negroes le spune, pe atunci se pare ca nu e era o jignire sa le spui asa :D) care venisera sa studieze la conservator unde invata si jamie. ea ii aduce la o petrecere. cantecele celor doi frati negri pare pt un moment sa ii uneasca pt toti acesti refuzati de majoritate, pt toti "anormalii". e ciudat pasajul in care se prezinta, pat - o refugiata din america- este singura care are retineri la trangerea de maini. rasismul din ea isi spunea cuvantul, nu conta ca era acum in europa, nu conta ca erau oameni de cultura ca si ea, asa fusese invata si ii intrase deja in instict. muzica lor spiritual ( cred ca ceva gen gospel) devine imnul inchinat de tot unui dumnezeu orb. - pag. 408-412
-iubirea inseamna sacrificiu - reapare canadianul , martin il cheama, mary - pustoaica cu care traia stephen se indragosteste de el si reciproca.( cred ca acesta e punctul culminant). Stephen refuza sa il alunge pe amicul ei, stie ca daca nu era inverta si ea l-ar fi iubit. Si atunci propune un targ care are - spun ei - drept scop sa il nu o raneasca pe mary, de fapt e o forma de a-si arata intre ei care e mai puternic in inima femeii iubite de amandoi. Nu mi-a placut pasajul asta - practic se joaca cu pustoaica. ( nu am putut sa nu ma intreb intre cine va alege totusi bisexuala). Invinge stephen , dar stie ca victoria ei o condamna pe femeie la o viata ce o va distruge ( deja incepuse si mary sa bea, radea mai putin, era afectata de izolarea la care erau condamnate) o alunga pe femeia iubita pretinzand ca s-a indragostit de o alta femeie.
Pasajul de incheiere, desi artificial creat, dovedeste ca tehnic, radclyffe hall stie cat de important este finalul: ca o stafie, stephen se apropie de fereastra unde vede intalnirea dintre mary si martin, o striga pe femeie sa se intoarca, se simte pierduta si atunci o inhata , o sufoca stafiile celor cu ochii goi, a acelor invertiti din lumea ascunsa, a celor care cer sa fie adusi la lumina : ,, they possessed her. Her barren womb became fruitful". cartea ei scrisa cu sange este vazuta ca o salvare, ca o solutie pt ca cei ca ea sa fie cunoscuti . stafiile repeta obsesiv : ,, stephen, stephen , vorbeste cu Dumnezeul tau si intreaba-L de ce ne-a uitat" sau ,, am cerut paine, ne veti da o piatra?" . acum nu cred ca e vorba despre piatra cu care arunci in cineva cand te simti tu fara pacate, se poate sa fie si piatra la care se refera wanda ( catolica, remember?) - ea zice ca va aduce o piatra pt catedrala pe care va scrie simplu 'from wanda', dumnezeu nu are nevoie de mai mult. Cartea lui stephen nu e decat o piatra , o treapta spre recunoastrea lor, spre iesirea lor la lumina.
Finalul e o ruga disperata: ,, Credem , Doamne; ti-am marturisit credinta noastra... Nu ti-am negat existenta, dar ridica-TE si mantuieste-ne. Recunoaste-ne , o, Doamne , inaintea intregii lumi. Da-ne si noua dreptul de a exista! " ( nu sunt eu credincioasa, dar tot mi-a placut).
Ei daca v- a placut, caci rau nu suna - stephen spune in carte ca daca nu era condamnata din start la izolare, ar fi fost un reformator - stephen are talentul discursului , o sa traduc si discursul plin de revolta pe care il tine ea impresionata de soarta tragica a indragostitilor - jamie/barbara. Mie mi-a placut asa ca il traduc pt mine.

Concluzie: Literar cartea e slabuta.. Daca trezeste interes romanul, este din cauza lumii redate. Nici nu stiu daca scopul cartii a fost sa impresioneze dpdv literar. Dar atunci de ce a scris asa mult??? Cu cat mai lunga cartea ( postarea ), cu atat ajunge mai greu la cititor/ receptor , isi pierde interesul ( uite d-aia sufar eu :D)
Titlul cartii inseamna originea / sursa singuratatii. Adica fiind homosexual esti condamnat la singuratate. Nu e prea optimist mesajul. Later edit: spune in prefata ca nu e un titlu specific lesbienelor, pai si cam care ar fi un titlu tipic pt lesbiene? Cand se referea la cartea sa, hall ii spunea "stephen', asta ar fi fost un titlu specific?

* stiti ce ni se spune ca s-a intamplat cu femeile dupa terminarea razboiului ( in cartea asta , nu in documentar) : au devenit crescatoare de caini, cica "dogs are very nice people to breed" :D
** cica in momentul aparitiei cartii, iulie 1928, a inceput scandalul . in ziarele vremii s-a spus ca romanul este 'otrava morala care ucide sufletul', ' obscen' , ' mai corupator decat orice s-a scris inainte'. Cu asa descriere, cartea s-a vandut la negru cu mare rapiditate /.. Ca ' e propaganda pt lesbianism' asta da, e adevarat. Ca ' cere toleranta pt femeile care se complac in acest viciu' - mai usor cu viciul, dar si asta e adevarat. Si de madam bolary au zis ca e pornografie si degeaba, nu am gasit nimic :p

Hall, Radclyffe: 'the well of loneliness', virago press, 2008

o fi de la toamna

boala, tristete, schimbari nu tocmai bune, numai ganduri din acestea pe bloguri.

eh, uite ca m-a luat si pe mine. azi s-a uitat pe blogul meu. stiti voi cine. nu sunt naiva, candva treb sa se intample. mi-a cerut numele blogului. sms trimis apoi nu era de bine, se prevedea un week-end de tacere. alcatuit mai multe raspunsuri care au ajuns in schite: prea dramatic intai, apoi prea formal. am sfarsit prin a trime ceva sec: cate poti spune intr-un sms.

vorbit pana la urma pe mess. s-au lamurit lucrurile. cand am intrat prima data pe bloguri, imediat dupa ce am zis sa fac si eu pasul asta, m-am uitat prin jur si decisesem ca la mine nu va fi asa. vedeti si descrierea: "pe cat posibil impersonal". am ales chiar sa pun tag-uri ca sa fiu sigura ca voi tine totul sub control("damn-personale, bleah"). cat mai putine postari personale. si tot le verificam numarul. apoi a venit luna august si totul s-a dus naibii. nu mi-a mai pasat. aici e locul meu de dat cu capul, aici sunt lucruri care alcatuiesc lumea mea, lumea asa cum o vad eu, o persoana care e mai mult soarece de biblioteca, mai mult cu o lume a ei si ceilalti - o enigma pt mine. asta e adevarul. pana acum si e trist ca este asa, cel mai inteligent dialog l-am avut cu o carte si nu cu o persoana.

ce urmeaza acum? nu stiu, am intrebat-o si pe ea. a zis ca o deranjeaza ca am vorbit aici si nu cu ea. eu evit conflictele si in general sunt cam mutulica cum am mai spus. de ironie nu duc lipsa, iar auto-ironia e chiar regula. nu as putea sa ma cenzurez, ea e parte din lumea mea acum, dar nu as vrea sa mai ii fac rau. sunt rautacioasa, dar nu rea. nu am facut niciodata rau cu intentie.

dar nu pot sa nu ma mai joc, sa nu barfesc, sa nu fiu rautacioasa. uf, imi trecuse chiar prin minte sa imi mut blogul. nu e asta o solutie, chiar nu stiu ce va urma. sa vad ce va fi, o astept pe ea acum. ce a fost mai rau am vorbit deja. asta e cea mai personala postare a mea si deja imi repugna. poate o si sterg, ar fi cea mai inteligenta miscare.

* nu voi reciti aceasta postare, it's past tense for me. stiu ca titlul nu era potrivit continutului. nu poti pune pe acelasi nivel boala cuiva cu chestii trecatoare. titlul potrivit poate ar fi fost " cu ochii in ceafa", dar atunci nu mi-a venit, cand mi-a venit mi-a parut prea rautacios si aceasta postare era cu adresa catre cineva, era o forma de a-mi cere scuze cuiva.
** va rog eu nu comentati postarea aceasta ( as putea si bloca, dar nu vreau). am incercat cu salvarea postarii si nici asta nu a fost o idee prea inteligenta. pana la urma aceasta postare poate fi pt mine un punct de reper. atat. never to be done again, i hope ( sunt mai draguta acum? mai amabila cu oamenii? mai putin dispusa la rautati? nu ,asta sunt si, cine ma place, ma place asa cum sunt)