marți, 24 august 2010

Se duce lumea de rapa - si noi cu ea

Berlin Jocuri Olimpice 2010 - o atleta stabileste un nou record mondial. Arata ca un barbat, apar suspiciuni. Se cer verificari. Se spune ca si alearga ca un barbat. Daca e hermafrodita? Zvonurile spun ca a fost si verificata, i s-au dat hormoni ca sa fie mai aproape de o femeie. Are doar 19 ani, nu sunt intregi la minte!

Dar ce spune ea - "Some of the occurrences leading up to and immediately following the Berlin world championships have infringed on not only my rights as an athlete but also my fundamental and human rights, including my rights to dignity and privacy."--Caster Semenya on being barred from racing.http://www.guardian.co.uk/sport/2010/mar/30/caster-semenya

Probabil pe viitor atletele vor fi verificate inaintea Jocurilor Olimpice ca sa se stabileasca daca sunt 100% femei si pot concura cu femeile. O sa fie stabilite procente in masura in care sunt femei. Rasul - plansul.

duminică, 22 august 2010

din vecinatati

blonda pitzi de la turism si-a facut jurnal. nu dau link ca nu ii fac reclama. nici negativa. nimic! intai ras, apoi vazut barna din ochiul nostru. adica scrie acolo sus ,, pe cat posibil - impersonal" si in ultima vreme, destul de lunga, impersonalul s-a dus pe apa sambetei. dar nah, citim noi, dar chestii de specialitate, sigur nu v-ar interesa( si bine faceti). asa ca blogul asta a devenit din exhibitionism mai curand un spatiu al refularilor.

noi si blonda pitzi. macar ea isi cauta fanii.

vineri, 6 august 2010

un pas inainte, doi inapoi

discutie cu maica-mea. aceeasi tema. punctul culminant: cine e fata aceea pt tine? de ce sta cu tine? e prietena mea. adica cum? liniste de o parte. liniste de cealalta parte. adica esti o les-bi-a-na! nu pot sa va descriu cu ce scarba a pronuntat cuvantul. silabisit, sacadat si parca scuipat. i-am inchis. cum a ajuns aici discutia? nu mai imi amintesc. si acum cand scriu imi tremura mainile, desi a trecut ceva timp de atunci. de nervi probabil. o jignea, de aici a pornit discutia, si o tot jignea pana nu am mai suportat. si i-am zis-o. ce i-am zis era interpretabil. dar ea a interpretat corect.

iubita a auzit discutia. a zis sa o sun din nou. sa ma controlez. nu e bine sa te certi cu parintii. nu sti niciodata cand ai nevoie de ei. sa o sun si sa ii spun ca nu e adevarat. am ezitat. nu asta vroiam. am ezitat pt ca la mine minciuna are picioare scurte. pt ca oricum tatal meu cred ca stie. credeam. acum nu mai sunt asa sigura.

si am sunat. si i-am zis ca nu e adevarat ce crede ea. a zis ca ma tine sub observatie. si a continuat. ca e un pacat. acum cuvantul ,, pacat" in gura maica-mii suna ciudat. nu e o persoana credincioasa. adica nu merge la biserica nici de paste. nu se inchina cand trece pe langa biserici. a repetat ce a auzit. atat. scarba aceea, cuvantul acela scuipat era tot o mima. faptul ca inteleg nu ma face sa fiu mai calma. sa ne intelegem eu si maica-mea nu am fost niciodata pe aceeasi lungime de unda. puse in aceeasi camera, nu putem respira acelasi aer.

si a doua parte. mers la ai mei. s-a dovedit ca da, am nevoie de ei. as fi preferat sa nu am. o sa incerc sa evit intalnirile cu ei. intotdeauna se ajunge la aceeasi discutie: ce cauta acolo fata aceea? si imi pare rau, dar nici la telefon, cu atat mai putin fata in fata, nu pot spune ce crede iubita ca ar fi bine: ,, suntem doar prietene". imi pare o minciuna cusuta cu ata alba. si groasa! eu am mai avut prietene/ amice si nu m-am mutat cu ele. intotdeauna m-am mutat cu cineva cand era vorba de o etapa intr-o relatie. iar ai mei o stiu! de aceea se si agita.

deci partea a doua. cand i-am vazut pe ai mei. fratele meu. sa zicem, pt ca e nevoie de un context, ca a fost prima persoana careia i-am spus ca ma vad cu o fata. prima persoana care a aflat ca nu doar ne vedem, dar ne si intelegem bine. parea sincer bucuros pentru mine. pana a realizat ca ... e o relatie. nu e o vorba de hichi-hichi, bang-bang. intrebarea care se pune fiind cam cat de bine ma cunoaste atunci.

primul cadou al ei care era o marturie ca ne vedem impreuna peste timp i-a provocat reactia:,, si cand va veti desparti, ce o sa faci cu cadoul?" m-a intristat. mi-a trecut. am pus pe seama faptului ca nu isi gaseste si el o prietena si el e mult mai dependent decat mine de afectiune. scrie proze romantice, ca sa intelegeti omul. eh si acum, acum a fost direct. i-am zis ca am implinit 1an impreuna. reactia a fost: ,, nu aveti un viitor impreuna, ti-l distrugi". repeta mizeriile maica-mii. le repeta si crede in ele. nu e un copil, da - iubita zice ca din cauza bolii nu are capacitate de discernere. dar, e fratele meu. si i-am zis : ,, nu ar trebui sa conteze ca sunt fericita cum nu am fost niciodata in viata mea? ar trebui sa te bucuri ca sunt fericita! esti fratele meu!" a repetat aceeasi mizerie.

la reactii explozive ma asteptam din partea maica-mii. e in firea ei si iubita zice ca si in firea mea. dar la felul de a gandi al lui frate-miu, nu. m-a izbit direct. si a durut mai mult. ma pregatesc psihic inainte oricarei discutii cu maica-mea. stiu mai mereu la ce sa ma astept. dar el, el era altfel. s-o fi schimbat. sau eu m-am schimbat.

uite ca nu mai imi tremura mainile. uite ca sunt ok. si da, voi incerca sa evit cat mai mult intalnirile cu ai mei. taica-miu tace. a tacut si la vizita aceea. abia de ne-am zis ,, buna " si ,, la revedere". a stat inchis in camera. maica-mea cand se enerveaza urla. daca era in casa sigur a auzit discutia. maica-mea tine sa impartaseasca oricui din casa problemele ei. cum o fi reactionat la parerile ei? nu stiu ce o fi in mintea lui. si prefer sa nu mai imi formez pareri dinainte. ma astept la orice de la oricine. poate ma judeca, poate merit sa fiu judecata.